Thursday , February 2 2023

Republica Moldova îsi alege deputatii duminica

Republica Moldova, cea mai s\raca ]ara din Europa, î[i alege duminica deputa]ii, pentru a treia oara în mai pu]in de doi ani, pentru a încerca sa iasa din criza politica ce a împiedicat fosta republica sovietica sa aleaga un pre[edinte, amenin]ându-i stabilitatea [i apropierea de UE, relateaza AFP.

]ara este divizat\, pe de o parte, între coali]ia aflata la putere, care pledeaza pentru apropierea de Uniunea European\, [i Partidul Comuni[tilor, de cealalta parte, care militeaza pentru consolidarea rela]iilor cu Moscova.

Parlamentul a fost dizolvat la sfâr[itul lui septembrie, dupa e[ecul unui referendum menit sa permita alegerea prin sufragiu universal direct a pre[edintelui ]\rii, al c\rui mod de desemnare de c\tre Parlament este la originea blocajului politic din prim\vara lui 2009.

Aproximativ 2,6 milioane de aleg\tori, din aceasta ]ara situata între România [i Ucraina, sunt chema]i la urne pentru a-[i alege reprezentan]ii, dintr-un num\r record de 20 de partide [i 19 candida]i independen]i.

Conform ultimelor sondaje, partidele care vor trece pragul de 4 procente necesar pentru a intra în Parlament vor fi acelea[i ca la scrutinul anticipat din iulie 2009, convocat dupa protestele violente din aprilie acela[i an, în urma victoriei controversate a comuni[tilor la alegeri.

Cele patru forma]iuni ale coali]iei proeuropene – Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal [i Alian]a Moldova Noastra – au câ[tigat atunci în fa]a Partidului Comuni[tilor (PCRM), aflat la putere din 2001 pâna în 2009.

Dar aceasta coali]ie nu dispune de 61 de mandate de deputat, necesare dintr-un total de 101 pentru a alege pre[edintele ]\rii, a[a cum a fost [i cazul comuni[tilor dupa scrutinul din aprilie 2009.

Anali[tii se tem însa ca acest scenariu se va repeta duminic\, în urma unei campanii electorale care a ilustrat clar divizarea ]\rii.

Potrivit anchetelor de opinie, comuni[tii s-ar clasa pe primul loc duminic\, cu un scor cuprins între 25 [i 39 de procente, dar nici o forma]iune nu va ob]ine majoritatea absoluta sau cea necesara alegerii pre[edintelui.

“Noul Parlament va sem\na foarte mult cu precedentul”, preconizeaza politologul Anatol ]\ranu.

Prin urmare, “daca nici unul dintre partide nu î[i schimba strategia, criza politica va continua”, adauga el, deplângând aceasta “situa]ie absurd\”, rezultatul unei reforme constitu]ionale din 2000, care a introdus alegerea pre[edintelui de c\tre Parlament, cu un minimum de 61 de voturi.

Cu toate acestea, dupa e[ecul referendumului din septembrie privind alegerea pre[edintelui cu sufragiu universal direct, comuni[tii, care se opuneau acestei modific\ri, [i-ar putea lua revan[a [i deveni majoritari, apreciaza politologul Vitali Andrievski.

“Ei nu vor ob]ine însa cele 61 de mandate necesare pentru alegerea pre[edintelui”, adauga analistul.

În acest caz, va trebui ca unul dintre partidele coali]iei proeuropene sa sus]ina PCRM, pentru a ie[i din criza politic\.

Partidul Democrat [i Partidul Liberal Democrat ar putea juca atunci un rol important, în m\sura în care doresc sa se distan]eze de Partidul Liberal al pre[edintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, considera Andrievski.

Aceste doua partide îi repro[eaza lui Ghimpu, care asigura de asemenea interimatul la pre[edin]ia ]\rii de un an [i jum\tate, ca a luat decizii controversate, f\ra a le informa în prealabil, adauga el.

Ghimpu a instaurat o “Zi a ocupa]iei sovietice”, generând nemul]umirea Moscovei, ale c\rei rela]ii cu Chi[in\ul au devenit tensionate dupa sosirea la putere a coali]iei prooccidentale.

Vezi si

Summit UE-Ucraina la Kiev. Oficialii europeni, sfătuiți să poarte costum, nu verde sau kaki, ca Zelenski

O notă internă cu instrucțiuni clare, inclusiv în materie de cod vestimentar, a fost transmisă …