Referendumul, un fiasco moldovenesc

Nimeni nu s-a aşteptat la un fiasco în referendumul constituţional de duminică din R.Moldova privind alegerea preşedintelui ţării direct prin votul populaţiei. Exit poll-urile dădeau răspunsul ‘da’ în proporţie de 87%, dar veştile proaste incepusera să apară. Cifrele preliminare de duminică noaptea privind prezenţa la vot au arătat că numai 30,4% dintre alegătorii înregistraţi au participat la scrutin, sub pragul de 33% legal pentru validarea referendumului, comentează revista britanică The Economist în ediţia de luni.

”Dacă toţi cetăţenii care au vizitat pagina noastră de web între orele 21.00 şi 22.00 – 1,5 milioane – şi-ar fi dat votul, atunci referendumul ar fi fost validat’, a declarat Iurie Ciocan, şeful Comisiei Electorale Centrale din R.Moldova, în cursul unei conferinţe de presă. ‘Interesul pentru acest referendum a fost foarte mare în rândul vizitatorilor site-ului, dar nu şi al alegătorilor’, a precizat el.

Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, şi premierul Vladimir Filat au pus înfrângerea pe seama unui apel la boicotare din partea opoziţiei comuniste. Dar tandemul, ambii din Partidului Liberal, parte a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), pro-occidentală, a recunoscut de asemenea, o ‘lipsă de coerenţă’ în rândul partidelor pro-răspuns afirmativ în referendum, în contextul în care au optat pentru a face campanie independent, în locul unei platforme comune. ‘A existat o lipsă de unitate în această campanie din partea Alianţei’, a afirmat Ghimpu.

Cu toate acestea, niciunul dintre lideri nu a acceptat responsabilitatea personală. ‘Timp de o lună nu a fost spus niciun singur cuvânt despre importanţa acestui referendum’, a declarat Marian Lupu, un fost comunist a cărui fracţiune Partidul Democrat din Moldova (PDM) a aderat la AIE anul trecut. ‘Unii politicieni au crezut că rezultatul era sigur şi au început să facă campanie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale’, a precizat el.

Între timp, pe străzile Chişinăului tronează fotografia lui Lupu pe panouri publicitare cu sloganul: ‘Preşedintele trebuie să fie ales de către popor’.

Dacă referendumul este invalidat luni, după numărarea tuturor voturilor, preşedintele interimar va dizolva parlamentul şi va organiza alegeri anticipate. Noul legislativ va încerca apoi să aleagă un preşedinte, un exerciţiu care a eşuat de mai multe ori anul trecut, în contextul în care coaliţia aflată la guvernare a fost incapabilă să atragă suficiente voturi ale comuniştilor pentru a-şi instala candidatul, acelaşi Lupu.

Potrivit The Economist, prezenţa scăzută la urne este un semn rău pentru fragila coaliţie AIE formată din patru partide, indicând nemulţumirea crescândă a populaţiei faţă de guvernul reformist, la ceva mai mult de un an de la înlăturarea comuniştilor de la putere. Aceasta în pofida unor deschideri recente din partea Comisiei Europene, unui nou împrumut de la FMI şi a îmbunătăţirii relaţiilor cu România vecină, subliniază revista britanică.

O mare parte a electoratului pare să privească spre fostul preşedinte Vladimir Voronin, care a condus ţara din 2001 până anul trecut. În aprilie 2009, el a ordonat o reprimare brutală împotriva manifestanţilor, în majoritate studenţi, exasperaţi de faptul că comuniştii păreau să rămână la putere, după un tur de scrutin după cât se pare fraudat. Voronin a demisionat şi au avut loc noi alegeri, AIE câştigând cu o marjă subţire.

Cu toate acestea, în alegerile parlamentare din noiembrie, partidele pro-occidentale vor trebui să se coalizeze, în caz contrar se va asista la o revenire a comuniştilor. Este puţin probabil că tinerii protestatari vor umple din nou străzile, este de părere în final The Economist.