Ranile adânci din psihicul soldatilor americani

Prin retragerea SUA din Irak, sau cea a Spaniei din Afganistan “cât mai repede posibil”, r\zboaiele nu se termin\. Sechelele fizice sau cele mentale, mai adânci, las\ o urm\ de ne[ters între trupele combatante. Peste o treime din solda]ii americani care s-au întors din Irak vor avea nevoie de psihoterapie, noteaz\ mar]i ziarul La Razon.

Doar la Kabul [i la Bagdad, armata american\ prime[te pân\ la 3.500 de cereri de sprijin psihologic în rândul trupelor. Sunt solda]i profesioni[ti, dar primele efecte ale r\zboiului apar dup\ mai multe experien]e tr\ite pe front. Ethan McCord a fost unul din primii ajun[i la fa]a locului: un grup de presupu[i insurgen]i fusese atacat cu rafale de mitralier\ de un elicopter Apache în plin\ strad\ a Bagdadului în 2007. Gloan]ele de 30-mm f\cuser\ ravagii printre victime î[i aminte[te McCord.

“Partea superioar\ a capului unui b\rbat lipsea complet”, aminte[te el într-un interviu acordat revistei Time. “Un alt b\rbat r\m\sese f\r\ partea de jos a bustului…. Un altul î[i pierduse un picior… Nu mai v\zusem niciodat\ a[a ceva”, poveste[te el. Apoi McCord a auzit plânsetele unui copil din interiorul unei furgonete negre, care fusese lovit\ de gloan]e. În\untru a g\sit o feti]\ speriat\ [i r\nit\. Al\turi de ea se afla un copila[ acoperit de sânge. Tat\l z\cea pe scaunul din fa]\ f\r\ via]\. Pozi]ia lui ar\ta c\ a vrut s\-[i apere copii când a fost lovit în plin. McCord nu î[i putea lua ochii de la cei doi copii. “Am început s\ v\d imagini ale celor doi copii ai mei la întoarcerea mea în Kansas”.

Niderland a definit în 1960 sindromul supravie]uitorului care tr\ie[te st\ri de anxietate [i temeri ce se acutizeaz\ mai ales în timpul somnului, care se învinov\]e[te pentru c\ a tr\it, este cuprins de un sentiment de frustare, de disperare [i de reticen]\ fa]\ de rela]iile umane [i manifest\ în general o atitudine acut\ de neîncredere”. Retragerea din Irak nu va închide r\nile atât de u[or. Întoarcerea acas\ nu va pune cap\t zbuciumului sufletesc al veteranilor. Este un proces care din punct de vedere economic presupune milioane de euro în pshihoterapii pentru revenirea la normalitate. Sfâr[itul r\zboiului este “o problem\” pentru care SUA nu sunt preg\tite. Se estimeaz\ c\ exist\ cu 20 la sut\ mai pu]in terapeu]i dintre cei de care au nevoie militarii, afla]i uneori în situa]ii critice precum riscul de sinucidere.

Tulbur\ri psihice, st\ri depresive, tulbur\ri emo]ionale, comportamentale, abuz de alcool sau de alte substan]e, sunt câteva de lunga list\ a bolilor. Tulbur\rile din cauza stresul posttraumatic este efectul cel mai r\spândit. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au implementat sisteme de detectare a simptomelor la solda]i înainte de a fi trimi[i pe front printr-un chestionar special. Sau prin prezen]a de speciali[ti în s\n\tate mental\ pentru a ajuta la recuperarea rapid\ a solda]ilor, f\r\ s\ fie nevoie de internarea lor. Reac]iile psihotice sunt frecvente. Stresul de lupt\ presupune o supratensiune psihic\, iar 17 la sut\ din solda]i sufer\ ulterior de depresie grav\, anxietate sau devin dependen]i de unele substan]e.

“Experien]a vulnerabilit\]ii [i a pericolului, lipsa de ap\rare [i teroarea pot marca profund psihicul unei persoane. Spectacolul violen]elor, torturilor, asasinatelor sau execu]iilor în mas\, al bombardamentelor sau extermin\rii unor sate întregi sunt în sine experien]e traumatizante care dep\[esc reac]iile individului aflat în situa]ii extreme”, este de p\rere doctorul Liuba Yamila Peña Galban.