Presa străină comentează mesajul Franţei şi Germaniei privind aderarea României la Schengen

Presa internaţională scrie despre intenţia Franţei şi Germaniei de a amâna aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, comentând mesajul pe care acestea vor să-l transmită, inclusiv candidaţilor pentru integrarea în UE, cu privire la intransigenţa lor asupra problemelor de securitate.

Franţa şi Germania au decis să blocheze aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european în care se poate călători fără paşaport. Miniştrii german şi francez de Interne au trimis Comisiei Europene o scrisoare în care au apreciat că este “prematur” să se permită aderarea celor două ţări la zona Schengen în martie 2011, adăugând că România şi Bulgaria trebuie să facă “progrese ireversibile” în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate, relatează BBC News Online.

Spaţiul Schengen nu se va deschide pentru Bulgaria şi România atât de curând cum sperau, notează la rândul său Euronews.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a declarat că Thomas de Maiziere şi omologul său francez, Brice Hortefeux, consideră că cele două ţări, care au aderat la Uniunea Europeană în 2007, nu îndeplinesc încă cerinţele pentru intrarea în spaţiul de călătorie fără viză, scrie agenţia Associated Press.

Aceste deficienţe ar putea avea “consecinţe grave pentru securitatea Uniunii Europene” şi, prin urmare, ar putea duce la scepticism cu privire la o aderare “prea rapidă” la zona Schengen, a adăugat purtătorul de cuvânt.

A nu fi în Schengen înseamnă mai multe probleme pentru călători, iar afacerile sunt mai complicate. Dar aderarea este de asemenea o chestiune foarte simbolică şi persoanele din afara graniţelor Schengen se referă la ele drept “ultimul zid al Europei”, subliniază AP.

Însă pentru ca o ţară să adere la spaţiul Schengen trebuie să existe acordul în unanimitate al statelor membre, astfel că Franţa şi Germania au drept de veto în acest caz, aminteşte postul german Deutsche Welle.

Cotidianul irlandez Irish Sun scrie că experţii din statele UE care au vizitat România şi Bulgaria vor prezenta un raport special în ianuarie, pentru a permite celorlalte Guverne să decidă dacă vor accepta aderarea celor două ţări.

Miniştrii UE ar urma să ia o decizie la sfârşitul lui martie privind aderarea României şi Bulgariei, pe baza unui raport al Comisiei Europene, care ar trebui să fie prezentat în februarie, menţionează la rândul său agenţia germană DPA.

Scrisoarea franco-germană pare să ofere noi dovezi că unele Guverne UE au îndoieli cu privire la admiterea celor două ţări în Uniunea Europeană în 2007, care a fost acceptată în pofida problemelor cu corupţia şi crima organizată.

Acest anunţ a intervenit la o zi după ce ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a afirmat că intrarea celor două ţări în spaţiul Schengen este unul dintre obiectivele preşedinţiei ungare a UE, notează DPA.

Comisarul european pentru Securitate, Cecilia Malmstroem, a primit marţi scrisoarea semnată de Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere, a declarat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone, citat de cotidianul elveţian Le Nouvelliste.

Comisia Europeană a amintit însă că nu are nici o influenţă asupra acestei decizii, care necesită unanimitatea Guvernelor UE, transmite AFP.

Parisul şi Berlinul vor să-şi arate intransigenţa asupra problemelor de securitate. Dincolo de decizia lor privind România şi Bulgaria, cele două capitale intenţionează să trimită un mesaj ţărilor candidate la aderarea la UE. “Capitolele privind securitatea sunt cele mai dificil de negociat cu candidaţii”, a recunoscut marţi Malmstroem.

Aderările României şi Bulgariei la UE în 2007 au fost “prost negociate”, deoarece chestiunile de securitate şi problemele minorităţilor au fost “ascunse sub preş”, au declarat pentru AFP mai mulţi negociatori, sub acoperirea anonimatului.

În urma anunţului de marţi, autorităţile bulgare au dat asigurări că vor face totul pentru “a disipa îndoielile” partenerilor lor din UE.

În schimb, preşedintele român, Traian Băsescu, a declarat că România nu va accepta nici o discriminare, chiar dacă vine de la cele mai puternice state din UE, notează agenţia China Nouă. El a recunoscut totuşi că scrisoarea franco-germană conţinea unele lucruri adevărate, care nu pot fi negate şi care se referă la funcţionarea justiţiei şi a unor instituţii ale statului.