Thursday , April 8 2021

Pandemia sapă o prăpastie economică între Uniunea Europeană și SUA

Frânată de lentoarea vaccinării anti-COVID-19 și de politici de relansare mai puțin ambițioase față de cele de peste Atlantic, economia europeană tinde să rămână în urma celei americane, iar experții se tem că întârzierea nu va mai putea fi recuperată, potrivit unei analize a AFP.

US and EU flags

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit marți semnificativ în creștere previziunile sale privind creșterea economiei SUA, care beneficiază de planul de relansare de 1.900 de miliarde de dolari al administrației președintelui Joe Biden și de o campanie de vaccinare reușită.
Activitatea economică în SUA a rezistat deja mai bine în fața pandemiei în comparație cu cea a Uniunii Europene, aceasta și datorită măsurilor de lockdown mai puțin dure, și va reporni de asemenea mai repede. După o scădere de 3,5% anul trecut, PIB-ul SUA ar urma să crească anul acesta cu 6,4%, conform estimării FMI. Contrastul este vizibil față de zona euro, care în 2020 a înregistrat o scădere de 6,6% și anul acesta creșterea ar urma să se plafoneze la 4,4%.
În timp ce economia chineză și-a regăsit încă de anul trecut nivelul anterior pandemiei, cea a SUA va reuși acest lucru în 2021, iar Europa va trebui să aștepte cel puțin până în vara lui 2022.
Uniunea Europeană ”a greșit cu adevărat în modul de gestionare a comenzilor de vaccinuri, iar faptul că nu ajungem la nivelul american sau britanic (în privința vaccinării anti-COVID-19 n.red) este dramatic”, remarcă Charlotte de Montpellier, economistă la banca ING.
În prezent, când SUA ridică restricțiile, Europa este sub noi lockdown-uri. În timp ce americanii încep să primească cecurile guvernamentale acordate în cadrul politicilor de relansare, statele UE încă nu au ratificat toate fondul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, greu negociat anul trecut, iar justiția germană amenință să blocheze acest instrument în urma unor plângeri privind legalitatea sa.
Această situație a provocat vineri furia ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire. ”Cavaleria americană sosește la timp, banii au sosit, acesta se întâmplă în SUA. Aș dori ca și cavaleria europeană să ajungă la timp”, a spus oficialul francez.
Statele Unite ”vor avea în continuare un avânt foarte dinamic datorită unei stimulări bugetare extrem de importante. În mod clar, nu avem acest impuls suplimentar” în Europa, mai constată Charlotte de Montpellier.
”Americanii distribuie imediat banii consumatorilor: 1.400 de dolari de persoană, respectiv 5.600 de dolari pentru o familie cu un copil, este ceva considerabil”, notează la rândul său Philippe Waechter, director de cercetare economică la Ostrum Asset Management. Desigur că UE a amortizat șocul pandemiei prin măsuri costisitoare de șomaj parțial care au salvat locurile de muncă, ”dar nu avem deloc impulsul creat de politica economică”, adaugă acesta.
După planul său de 1.900 de miliarde de dolari, președintele Joe Biden dorește să mobilizeze încă 2.250 de miliarde pentru infrastructură și 1.000 de miliarde pentru sănătate, educație și combaterea sărăciei.
”Întârzierea pe care o acumulează Europa riscă să fie persistentă”, crede Philippe Waechter. Uniunea Europeană menține un discurs ofensiv despre reformele pe care trebuie să le implementeze diferitele state membre, dar acestea sunt și mai dificil de pus în practică într-o conjunctură degradată. ”Europa a rămas cu ideea că dacă apasă puțin mai mult accelerația, aceasta ar putea crea dezechilibre pe care va trebui apoi să le corecteze”, mai remarcă Waechter.
Liderii europeni au fost deja criticați după criza financiară din 2008 pentru restabilirea prea rapidă a rigorii bugetare, provocând astfel o recădere a economiei și o creștere a deficitelor bugetare, în timp ce Statele Unite, epicentrul crizei, s-au redresat foarte repede.
”Aversiunea față de inflație, teama de deficite și problemele de coordonare s-au conjugat pentru ca politica economică să prefere cu regularitate riscul de șomaj și de pierdere a substanței economice în fața riscului unei supraîncălziri a economiei. Așa s-a întâmplat mai ales după 2008, rezultatul fiind o revenire la recesiune. Ar fi criminal să cădem din nou în aceeași lacună”, sublinia recent într-un articol din Le Monde Jean Pisani-Ferry, cercetător asociat la institutul Bruegel. (Agerpres)

Vezi si

De ce vrea Putin o criză în Ucraina?  

Rusia a început deodată să se pregătească pentru un război în toată regula în Ucraina, …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *