Mitt Romney a votat. Cine este cu adevarat candidatul republican la Casa Alba?

Mitt Romney, candidatul republican la preşedinţia SUA, a votat, marţi, împreună cu soţia sa, Ann, în orăşelul Belmont (statul Massachusetts), informează AFP. Ultimele sondaje arată că Mitt Romney a plecat cu şansa a doua în scrutinul prezidenţial american, dar diferenţa faţă de Barack Obama este în marja de eroare. Analiştii financiari şi managerii de fonduri de investiţii de pe Wall Street intervievaţi de CNN Money consideră că bursa americană ar avea performanţe mai bune cu Mitt Romney la Casa Albă decât într-un al doilea mandat al lui Obama.

Mitt Romney, care s-a declarat încrezător că va câştiga, îl înfruntă pe preşedintele Barack Obama într-un scrutin care, conform sondajelor, va avea un rezultat foarte strâns. Întrebat care este starea sa de spirit, Romney a afirmat că este încrezător în şansele sale de victorie.

Candidatul se va deplasa în cursul zilei de marţi în Cleveland (statul Ohio), apoi la Pittsburgh (Pennsylvania), la sediul său de campanie. Spre sfârşitul zilei, Romney va aştepta rezultatul votului în Boston. Barack Obama a votat anticipat, pe 25 octombrie.

Cine este, însă, omul care vrea să devină cel mai puternic lider politic al lumii?

Fostul om de afaceri multimilionar Mitt Romney, fie că va deveni sau nu al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, va încheia marţi aproape şase ani de campanie, marcată de voinţa acerbă de a se diferenţia de imaginea sa de bărbat distant şi oportunist, relatează AFP.

La vârsta de 65 de ani, acest mormon, tatăl a cinci băieţi şi bunic de 18 ori, a obţinut numeroase succese profesionale: licenţiat la Harvard, consultat supradotat, director admirat, salvator al Jocurilor Olimpice de iarnă din Salt Lake City în 2002, guvernator republican al statului Massachusetts din 2003 până în 2007.

Politica i-a rezervat singurele sale eşecuri. O înfrângere în 1994 în cursa pentru Senat şi o primă candidatură ratată la alegerile prezidenţiale din 2008 în faţa lui John McCain.

Mitt Romney nu a încetat de atunci să fie “candidatul Romney”, iar o înfrângere în seara de 6 noiembrie va însemna fără îndoială încheierea unei nesfârşite campanii pentru a convinge Statele Unite să îl angajeze, pe el care a salvat atâtea companii de-a lungul vieţii.

Dar sutele de milioane de dolari cheltuite pe publicitate nu au reuşit să îl debaraseze de imaginea sa de persoană rezervată, chiar mândră, nici să spele parcursul său cu numeroase volte ideologice.

Cine este cu adevărat?

“Adevăratul” Romney este acel moderat irecuperabil, altădată susţinător al dreptului de a avorta, pe care îl luau în derâdere rivalii săi în alegerile primare? Sau este acest extremist de dreapta concentrat pe tăieri bugetare drastice?

Născut în 1947 în Detroit, Michigan (nord), Willard Mitt Romney intră în viaţa politică la vârsta de 15 ani, când îl însoţeşte pe tatăl său, George, în campania reuşită pentru postul de guvernator. Fiul va asista ulterior la eşecul tatălui în faţa lui Richard Nixon la alegerile primare pentru prezidenţiale în 1968.

El o întâlneşte pe Ann Davies în 1965, când aceasta avea 15 ani. Cei doi se căsătoresc în 1969, după ce Mitt se întoarce după doi ani şi jumătate petrecuţi în misiune în Franţa, la Havre, Bordeaux şi Paris.

Timp de 30 de luni riguroase, misionarul lucrează de dimineaţă până seara pentru a converti francezi la această religie stranie venită din America. În iunie 1968, o maşină intră direct în autovehiculul său, iar un jandarm îl declară mort. Pasagera de pe scaunul din dreapta sa moare, dar Mitt scapă fără sechele.

Un abil om de afaceri

La întoarcerea sa, cuplul se instalează la Belmont, în apropiere de Boston în Massachusetts, unde Mitt Romney urmează cea mai bună universitate din ţară, Harvard, unde obţine o diplomă MBA şi una în drept, în 1975.
Vedetă în ascensiune a consiliului, el intră în Boston Consulting Group apoi în Bain & Company în 1977, unde îl impresionează atât de mult pe preşedintele director general Bill Bain, încât acesta îi încredinţează conducerea unei noi companii, Bain Capital, în 1984.

Timp de 15 ani, Bain Capital va face din Mitt Romney un bărbat bogat şi îi va aduce reputaţia de om de afaceri strălucitor pe care o invocă în prezent pentru a rezolva problemele ţării.

“Mi-am petrecut viaţa în sectorul privat, nu în cel public. Sunt un bărbat care, cu experienţa pe care o are, vrea să ajute americanii”, reiterează el, ca un refren.

Fondurile Bain Capital înregistrează mari succese ca magazinele Staples, dar unele restructurări lucrative pentru investitorii săi conduc la concedieri masive care pătează bilanţul candidatului.
O altă linie într-un CV excepţional: Mitt Romney părăseşte Bain Capital în 1999 pentru a veni în ajutorul Jocurilor Olimpice de iarnă din Salt Lake City în 2002, reechilibrând finanţele.

Mitt este, de asemenea, sensibil, iar apropiaţii lui s-au mobilizat în campanie pentru a-l descrie alegătorilor pe “adevăratul” Mitt: glumeţ, atent şi integru.

Reuniunile sale electorale se deschid cu un film care amestecă înregistrări de familie şi confesiuni, în care Mitt şi Ann povestesc cu lacrimi în ochi despre primele lor întâlniri, despre scleroza în plăci de care suferă Ann sau bricolajele lui Mitt pentru a economisi câţiva bani.

Dar generozitatea candidatului nu este falsă, după cum povestesc Scott Helman şi Michael Kranish în biografia lor “The Real Romney”.

Din 1986 până în 1994, Mitt Romney conduce echivalentul diocezei mormone din Boston, o funcţie administrativă şi religioasă care îl determină să ajute membrii congregaţiei sale. Cu titlu privat, el îşi multiplică actele de altruism, finanţând studiile copiilor unei familii nevoiaşe sau veghind asupra unui tânăr bolnav de leucemie, lângă patul lui de spital.

Dar Mitt Romney face presiune asupra unei mame celibatare pentru ca aceasta să încredinţeze viitorul ei copil agenţiei de adopţie a bisericii, ceea ce aceasta refuză.
Mitt Romney speră să adauge o nouă piatră ascensiunii sale devenind primul preşedinte mormon al ţării, singura etapă ratată a carierei tatălui său.

Poate ajunge un mormon la Casa Albă?

Analizând confruntarea între republicanul Mitt Romney şi preşedintele democrat în exerciţiu Barack Obama, John Turner, profesor de religie la George Mason University, “nu îşi aminteşte (să fi avut loc), de mult timp, o campanie atât de puţin religioasă”, a declarat el pentru AFP.

Totuşi, pentru prima dată în istoria Statelor Unite, un candidat mormon accede la candidatura supremă şi ar putea să obţină victoria.

Mitt Romney, un membru influent al acestei biserici, nu şi-a ascuns niciodată apartenenţa la această religie. Însă a avut grijă să “neutralizeze” subiectul, apreciază Turner, limitându-se la “câteva remarci de ordin general”.

Apartenenţa la Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (LDS), numele oficial al Bisericii Mormone, nu poate să nu creeze suspiciune în această ţară, în care a fost creată şi în care are aproximativ şase milioane de membri, reprezentând 2 procente din populaţie.

LDS, fondată în 1820 de către Joseph Smith, este cunoscută prin misionari, practica poligamiei – respinsă în 1890 – şi expertiza sa în domeniul genealogiei, dezvoltată din motive religioase.

La sfârşitul lui august, un american din cinci afirma că “se simte incomod” în privinţa mormonismului, iar trei americani din cinci afirmau că se simt “foarte diferiţi”, potrivit Institutului Pew. În iunie, 18% dintre americani voiau să voteze pentru un mormon care candidează la preşedinţie, unii calificând această biserică drept o “sectă”, potrivit unui sondaj Gallup.

Economia, mai importantă decât religia

În opinia lui Turner, “mormonismul lui Romney a fost o problemă serioasă în timpul alegerilor primare republicane”.
“Până la retragerea (ultraconservatorului catolic Rick) Santorum, Mitt Romney a pierdut întotdeauna votul protestanţilor evanghelici, cei mai neîncrezători, care cred că mormonii nu sunt creştini”, adaugă el.

Ulterior, unii lideri evanghelici, ca de exemplu celebrul Billy Graham, şi-au îndemnat comunităţile să voteze pentru Romney.

Imaginea de “om de afaceri bogat, care nu ţine cont de interesele lor”, este cea care îl poate costa voturi, notează Lee Jefferson, profesor de religie la Centre College, la Danville, în Kentucky.

“Publicul este mai interesat de proiectele economice ale candidaţilor decât de credinţa lor”, subliniază Benjamin Knoll, profesor de politică la Danvilles.

Cu toate acestea, “nu a mai existat niciodată, anterior, o corelaţie atât de puternică între religie şi apartenenţa la un partid”, deoarece “cei mai religioşi nu au mai votat niciodată atât de mult pentru republicani. Deci, religia contează”, apreciază Knoll.

Candidatul Romney este susţinut, potrivit sondajelor, de către electoratul republican tradiţional, reprezentat de un alb, protestant, practicant, din mediul rural, mulţumit şi bărbat.

În schimb, Obama primeşte majoritatea sufragiilor celor mai defavorizaţi, tinerilor, femeilor, catolicilor liberali şi evreilor.

La rândul său, Obama a vorbit foarte puţin despre religia sa. El este protestant afiliat Bisericii Unite a lui Cristos. Însă preşedintele a intervenit personal pentru ca numele lui Dumnezeu să apară în programul democrat. La fel ca Mitt Romney, preşedintele american este nevoit să se confrunte cu o situaţie ambiguă, 11% dintre americani crezând că este musulman.

În plus, pentru prima dată, niciunul dintre cei patru candidaţi – atât Obama şi Romney, cât şi candidaţii la vicepreşedinţie Joe Biden şi Paul Ryan – nu este un alb protestant, aşa cum au fost cei mai numeroşi preşedinţi americani.

Pe când un ateu la Casa Albă? “Nu este tot atât de imposibil pe cât era acum 20 de ani”, declară Turner, “dar este nevoie de timp pentru a ajunge la americanul mediu”.