Măsuri drastice de austeritate in Marea Britanie

Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a anunţat miercuri în Parlamentul de la Londra cele mai drastice măsuri de reducere a cheltuielilor după al Doilea Război Mondial, care ar putea duce la suprimarea a aproape o jumătate de milion de slujbe în sectorul public.

Guvernul va trebui să economisească în total 83 de miliarde de lire sterline (95 miliarde de euro) până în 2015. Aceste reduceri bugetare draconice, combinate cu 30 de miliarde de lire obţinute prin creşterea impozitelor, ar trebui să permită eliminarea aproape totală a deficitului public al Marii Britanii, ajuns la valoarea record de 10,1% din PIB în acest an. Guvernul liberal-conservator şi-a propus ca până în 2015 deficitul bugetar să ajungă la 1,1% din PIB.

Printre ministerele cele mai afectate de reducerea cheltuielilor se numără cel de Externe, unde costurile se vor diminua cu aproape un sfert (24% ) prin reducerea diplomaţilor din Centrală şi economii de natură birocratică. La Trezorerie bugetul scade cu 33%, iar la Mediu cu 29%.

Ministerul Apărării este vizat de reduceri de 8% – mai puţin decât în cazul altor departamente, dar aceasta va însemna că în următorii cinci ani vor fi disponibilizaţi 42.000 de angajaţi civili şi militari şi se va renunţa la echipamente scumpe, precum avioanele Harrier, Ark Royal sau Nimrod.
De asemenea, vârsta de pensionare va fi ridicată mai curând decât era de aşteptat, la 66 de ani până în 2020, iar unele alocaţii pentru invaliditate vor fi acordate prin reduceri de impozite şi ajutoare pentru locuinţe.

Însuşi BBC este vizat de reducerile bugetare, urmând să-şi suporte singur cheltuieli care până acum erau decontate din bugetul de stat. “Astăzi este ziua în care Marea Britanie se dă înapoi de la marginea prăpastiei, ziua în care decontăm notele de plată după zece ani de îndatorare”, le-a spus parlamentarilor ministrul de finanţe.

Sănătatea este, de asemenea, vizată de reduceri care vor permite statului să economisească 20 de miliarde de lire până în 2014-2015, dar banii vor fi reinvestiţi în sistem, astfel încât în termeni reali cheltuielile în acest domeniu vor creşte cu 10 miliarde de euro până la sfârşitul intervalului. Se va păstra gratuitatea controalelor optice pentru pensionari.

În transporturi vor rămâne investiţii de 30 de miliarde de lire, o autostradă va fi lărgită, proiectul unei linii ferate va merge înainte. Pensionarii vor putea călători gratuit cu autobuzul.

În Educaţie, bugetul pentru şcoli creşte cu 4 miliarde, până la 39 de miliarde de lire. Vor fi suplimentate locurile pentru adolescenţii cu vârste între 16 şi 19 ani. Pentru renovare vor fi cheltuite 15,8 miliarde de lire. Va fi introdus un stimul de 2,5 miliarde de lire pentru sprijinirea educaţiei copiilor dezavantajaţi.

Poliţiştii vor cheltui mai puţin cu 4% în fiecare an, dar Londra a alocat 900 de milioane de lire suplimentar pentru combaterea evaziunii fiscale şi a fraudei. Bugetul Ministerului de Interne scade cu 6% pe an, s-a renunţat la construirea unei închisori noi cu 1.500 de locuri, iar administraţiile fiscale şi vămile vor trebui să economisească 15%, printr-o mai bună folosire a noilor tehnologii şi prin eficienţă.

De la Cultură vor fi luate 1,1 miliarde de lire, iar costurile administrative vor fi reduse cu 41%. Va continua însă sistemul de intrare liberă la muzee şi galerii, iar persoanele cu vârsta de peste 75 de ani vor fi scutite de plata abonamentului TV.

Bugetul pentru Ştiinţă rămâne la 4,6 miliarde de lire pe an.

Vor scădea, de asemenea, şi cheltuielile casei regale, cu 14%.

Bugetul Departamentului pentru Energie scade cu 5% pe an, iar Agricultura va face economii de 8% pe an.

Ministrul cancelar spune că reducerea drastică a cheltuielilor era necesară pentru stăvilirea deficitului public şi susţine că sectorul privat va crea noi locuri de muncă în compensaţie.

Laburiştii, care se asemenea ar fi fost constrânşi la reduceri bugetare majore dacă se menţineau la putere, insistă că planurile lui Osborne sunt prea agresive şi riscă să ducă ţara spre o dublă recesiune. Liderul laburist, Ed Miliband, îl acuză pe cancelar că face un pariu iresponsabil cu economia şi cu multe dintre serviciile de bază pe care oamenii se bizuiau.