Sunday , July 21 2024

Împărțirea funcțiilor de top în principalele instituții ale UE este aproape rezolvată

După ce popularii (PPE), social-democrații (S&D) și liberalii (Renew) și-au păstrat majoritatea în Parlamentul European în urma alegerilor europarlamentare, în pofida unui avans al formațiunilor naționaliste eurosceptice, se conturează un consens neobișnuit de rapid asupra împărțirii principalelor funcții de conducere ale instituțiilor UE, au declarat publicației Politico.eu oficiali și diplomați europeni.


Astfel, conform acestor surse citate miercuri de Politico.eu, germanca Ursula von der Leyen din PPE și-ar păstra postul de președintă a Comisiei Europene, malteza Roberta Metsola, membră tot a PPE pe cel de președintă a Parlamentului European (dar numai pentru jumătate din cei 5 ani de mandat), fostul premier social-democrat portughez António Costa ar urma să devină președinte al Consiliului European, iar șefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, ar urma să preia postul de Înalt reprezentant pentru acțiune externă și politica de securitate.
Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni față de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcția de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, lideri occidentali manifestându-și înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei și să neglijeze alte zone, precum Africa și Orientul Mijlociu. Dar între timp această opoziție față de Kallas s-a estompat, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relație de lucru bună cu Von der Leyen.
“De data aceasta lucrurile ar putea merge relativ repede” în privința acestor numiri, afirmă una dintre sursele citate de Politico. Totuși, ele nu sunt bătute în cuie, adaugă publicația, o înțelegere preliminară asupra funcțiilor europene fiind așteptată la un dineu informal pe care liderii statelor UE îl vor avea pe 17 iunie, urmat de un summit pe 27-28 iunie pentru definitivarea acordului.
“În zilele următoare, la dineul informal și la summit, liderii europeni se vor târgui cu Von der Leyen pentru a obține concesii în schimbul sprijinului pentru ea, oferindu-i susținerea în schimbul unor portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană”, scrie Politico.eu. “Ei sunt șefi de stat și de guvern. Nu vin la Bruxelles doar pentru a parafa o înțelegere”, spune un diplomat citat de această publicație.
Sub aspect procedural, pentru obținerea unui nou mandat la conducerea executivului comunitar, Von der Leyen are nevoie mai întâi să obțină o susținere majoritară în rândul celor 27 de lideri ai statelor UE în Consiliul European. Deși Tratatul UE le cere acestora să țină cont de rezultatul scrutinului europarlamentar, ei pot propune un candidat diferit de cel care este “capul de listă” al grupului politic care a obținut cele mai multe voturi. Așa s-a întâmplat în 2019, când un alt politician german din PPE, Manfred Weber, nu a reușit să obțină sprijinul unei majorități calificate în Consiliu, iar președintele francez Emmanuel Macron a propus-o atunci pe Von der Leyen.
Însă acum Macron are o marjă mai redusă de a perturba procesul numirilor la vârful instituțiilor UE, după ce el a convocat alegerile anticipate în urma înfrângerii partidului său liberal în fața extremei drepte la europarlamentare. Așadar, atenția sa s-ar putea îndrepta mai mult către alegerile anticipate din Franța decât spre posturile de la Bruxelles. Pe de altă parte, grupurile popular și social-democrat ar putea forma în Parlamentul European o majoritate, deși fragilă și incertă, și cu Verzii în locul liberalilor din Renew ai președintelui Macron pentru validarea numirilor decise de liderii UE.
Potrivit rezultatelor care încă nu sunt definitive, cele trei mari grupuri pro-europene din Parlamentul European, respectiv popularii (PPE), social-democrații (S&D) și liberalii (Renew), au obținut la alegerile europarlamentare o majoritate de 403 din cele 720 de mandate în Parlamentul European. Față de situația din fostul Parlament European, popularii câștigă 13 mandate, social-democrații pierd 4, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Totuși, notează Politico, oficiali europeni estimează că cel puțin 10% dintre noii eurodeputați s-ar putea să nu voteze conform indicațiilor date de partidele lor, ceea ce lasă loc la surprize, inclusiv la pierderea majorității.
Pentru consolidarea acestei majorități, ea s-ar putea deschide și către grupul Verzilor, care a pierdut 18 eurodeputați față de fosta legislatură, conform acelorași rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abținut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei inițiativele majorității acesteia de care sunt apropiați ideologic. (Agerpres)

Vezi si

Fost deputat ucrainean și cadru universitar, împușcat în cap

În seara zilei de vineri, 19 iulie, în cel mai mare oraș din vestul Ucrainei, …