Expulzările romilor i-au adus lui Sarkozy aprobarea publicului francez

Pentru preşedintele francez Nicolas Sarkozy, evacuarea taberelor de romi este unul dintre paşii prin care încearcă să arate că este dur cu infracţionalitatea, iar politic măsurile şi-au dovedit deja eficienţa, în condiţiile în care francezii au părut că sprijină deciziile, iar popularitatea preşedintelui a crescut, scrie Bloomberg vineri.
În replică la o serie de infracţiuni violente, preşedintele a decis luna trecută ca 300 de tabere ilegale de romi să fie desfiinţate, iar rezidenţii expulzaţi.
Popularitatea preşedintelui îşi revine, susţine un sondaj CSA, realizat pe un eşantion de 1002 de persoane şi publicat în cotidianul Le Parisien pe 7 august. Cei care au declarat că au încredere în Sarkozy au ajuns la 34% în luna august după un minim record de 32% în luna iulie.
Un sondaj IFOP, publicat la 6 august în ziarul pro-guvernamental ‘Le Figaro’, susţinea că 79% dintre francezi sunt de acord cu desfiinţarea taberelor de romi. De asemenea, între 70 şi 80 % se declarau în favoarea suspendării cetăţeniei infractorilor născuţi în străinătate. Sondajul a interogat 1003 de persoane în perioada 3 şi 5 august fără a fi oferită marja de eroare.
Într-un sondaj CSA pentru ziarul comunist Humanité, 62 % dintre cei chestionaţi au văzut dezmembrarea taberelor drept ‘necesară’, iar 57% au fost de acord cu suspendarea cetăţeniei infractorilor născuţi în străinate. Sondajul a fost realizat între 4-5 august pe 1.011 de persoane şi nu a fost dată marja de eroare.
Între timp, desfiinţarea taberelor de ţigani a început. O tabără din oraşul industrial Saint-Etienne a fost desfiinţată la 6 august şi 135 de romi au primit ordin să părăsească ţara. De asemenea, joi, poliţia a evacuat 60 de romi care au locuit timp de şase luni într-un pasaj de sub autostrada Choisy-le-Roi, la sud de Paris.
Măsurile luate de Sarkozy au venit după ce lucrători ambulanţi din Europa Centrală au incendiat mai multe maşini şi o secţie de poliţie la 17 iulie după moartea unuia dintre aceştia într-o confruntare armată cu forţele de ordine – un bărbat de 22 de ani care nu a oprit maşina în timpul unui control de noapte al poliţiei.
Incendiatorii aparţineau unei comunităţi de 400.000 de lucrători francezi, fără adrese fixe, care muncesc itinerant. Prin contrast, numărul romilor este de aproape 15.000 în Franţa şi sunt veniţi recent din Bulgaria şi România. Grupurile de întrajutorare l-au criticat pe Sarkozy pentru că a pus alături două grupuri fără legătură între ele.
România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, însă românii au nevoie de permise pentru a trăi şi a munci în Franţa până în 2014. Nu există nici o legătură etimologică între romi, sau ţigani, şi ţara România, ţine să precizeze Bloomberg.
În tabăra din suburbia pariziană Pantin, Marka trăieşte cu frica expulzării. Femeia are cetăţenia română şi a fost ‘în şi în afara’ Franţei timp de 10 ani. Majoritatea locuitorilor din tabăra sa au ajuns din România în ultimele şase luni şi nu vorbesc limba franceză, povesteşte ea.
Oameni de aici încearcă să facă bani din colectarea deşeurilor metalice, în timp ce femeile se duc să cerşească. Cei mai mulţi copii nu merg la şcoală.
Tabăra Pantin este ilegală şi va fi distrusă, însă locuitorii săi susţin că pot face mai mulţi bani în Franţa decât în România şi că nu vor respecta ordinele de a părăsi ţara.