Erdogan: În discuțiile dintre Ucraina și Rusia se întrevede un compromis în 4 puncte din 6

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, conform Anadolu, că Ucraina este pregătită să accepte patru dintre cele șase cereri ale Rusiei, inclusiv renunțarea la apartenența la NATO și recunoașterea limbii ruse ca a doua limbă de stat. Sursa, agenția de presă Adadolu, administrată de stat turc, a citat comentariul lui Erdogan iar în Ucraina, țară încercată de o cruntă invazie rusă deja începe să suscinte o oarecare atenție suplimentară. Nu este prima dată când, pe lângă discuțiile oficiale care au loc între echipele de negociatori ruși și ucraineni, în spațiul public apar diverse știri despre încercări ale unor politicieni din Turcia, Israel – dacă avem în vedere doar state din afara spațiului comunitar – care și arată preocuparea serioasă și interesul pentru medierea mai mult sau mai puțin transparentă a conflictului dintre Ucraina și Federația Rusă.

Discursul direct al lui Erdogan, conform Anadolu: „Cred că există un consens în privința a patru puncte din discuții. Primul punct se referă la aderarea Ucrainei la NATO. La început, Ucraina a insistat asupra aderării la Alianță, dar în curând Zelenski a început să vorbească despre posibilitatea refuzului. Al doilea punct se referă la recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială. Zelenski a fost de acord cu asta. Rusa este vorbită pe aproape întregul teritoriu al Ucrainei. Nu există probleme în acest sens.”

De altfel, cu privire la NATO nu este un secret că Volodimir Zelenski ar fi dispus să renunțe. Nu mulți își mai amintesc, dar poate că nu ar fi rău să o facem, că printre subiectele de campanie ale lui Volodimir Zelenski pentru funcția de președinte al Ucrainei s-a aflat o abordare mai relaxată în privința aderării la NATO, adevăratul susținător al acestei idei de aderare la NATO fiind, de fapt, fostul președinte și adversar al său în alegeri, Petro Poroșenko. Toată conduita lui Zelenski în perioada cât a fost președinte a fost una care nu a urmărit să promoveze activ integrarea rapidă în NATO, însă nici nu prea a avut cum să mimeze relaxarea sau să se eschiveze în condițiile în care și în partidul său, Sluga Poporului erau destui care credeau sincer în eficiența aderării la NATO. Totuși, cu aproape o lună înainte de declanșarea războiului ruso-ucrainean, unul din deputații care fac parte din Sluga Poporului a spus pe șleau: de fapt, Zelenski nu și-a dorit, nu își dorește și că vrea să arate societății ucrainene că nici NATO nu dorește aderarea Ucrainei la structurile sale.

În ce privește limba rusă, nu ar fi o noutate pentru Volodimir Zelenski. De asemenea, predicatele sale de campanie nu arătau o aversiune împotriva limbii ruse, ci dimpotrivă, referindu-se la numeroasele sancțiuni din legislația adoptată în perioada precedentului președinte, oligarhul cu vederi naționaliste Petro Poroșenko, Zelenski spunea că ar fi adeptul încurajării de a vorbi limba ucraineană și nu al sancționării celor care vorbesc alte limbi, ca de exemplu cea rusă. Se pare însă că sorții nu îi prea surâd deoarece un sondaj recent efectuat în Ucraina, de la începerea războiului, arată că 83% din ucraineni susțin ca ucraineana să fie unica limbă de stat.

Potrivit președintelui turc, citat de Anadolu, există o oarecare înțelegere cu privire la concesiile Ucrainei privind „demilitarizarea” ca al treilea punct al negocierilor. În același timp, liderul de la Ankara a adăugat că nu este vorba despre dezarmarea completă a Ucrainei.

În continuare, al patrulea punct al negocierilor la care a făcut trimitere președintele turc și despre care a spus că s-ar ajunge la un consens se referă la securitatea colectivă, unde, potrivit lui Erdogan, Ucraina a arătat o „abordare pozitivă”.

Cu toate acestea, Erdogan a spus însă – conform Anadolu – că Ucraina nu discută al cincilea și al șaselea punct al revendicărilor rusești, și anume recunoașterea – aici presa ucraineană cu vedere naționaliste a și numit, la unison – „ocupației ruse” a Crimeei și a anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk. Cu toate acestea, președintele turc a spus că Zelenski ar fi fost pregătit să organizeze un referendum pe Donbass. În ceea ce privește Crimeea și Donbass-ul, sunt diverse oscilații și în interiorul Ucrainei pentru că unii arată că acestea sunt și așa, de facto, ale Rusiei iar alții arată spre agresiunea armată susținută de Federația Rusă și care a dus la situația existentă. În vreme ce unii sunt sceptici cu privire la eficiența reintegrării acestor teritorii în cadrul Ucrainei, alții (îndeosebi ultranaționaliștii) arată că e foarte greu sau chiar inacceptabil să fie recunoscute aceste teritorii ca fiind ale Rusiei. Practic, stigmatul „capitulației” este foarte greu și în lipsa unui referendum popular care să confirme sprijinul larg pentru cedarea acestor teritorii există un risc colosal pentru fostul Volodimir Zelenski să își piardă (din) aura de erou pe care a câștigat-o cu sacrificiile cu care a obișnuit deja o lume întreagă.

Referindu-se la Crimeea, Erdogan a criticat, de asemenea, liderii occidentali pentru lipsa lor de hotărâre de a condamna ferm ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014. Oficialii turci, inclusiv Erdogan și ministrul de externe Mevlut Cavusoglu, sunt în contact strâns atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, încercând să acționeze ca mediatori pentru pacea în țară.

Reamintim că pe 10 martie, la inițiativa Turciei, la Antalya a avut loc o întâlnire tripartită a miniștrilor de externe ai Rusiei, Ucrainei și Turciei. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese în privința încetării focului ca urmare a discuțiilor. În atare condiții, după o întâlnire a liderilor NATO la Bruxelles, Erdogan a spus că îl va suna pe Zelenski și apoi pe Putin. Pe 19 martie, consilierul lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a exprimat șase solicitări rusești la adresa Ucrainei și a spus că Putin nu vrea să țină discuții personale cu Zelenski în acest moment. Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după conversația telefonică a lui Putin cu Erdogan, a asigurat că Rusia nu este împotriva discuțiilor personale ale lui Zelenski cu Putin. Pe 17 martie, Erdogan a avut o altă conversație telefonică cu Putin, cerându-i să ajute la realizarea unui încetare a focului. (D.P.)