Criza financiara globala în Europa de Est: cum au depasit familiile si guvernele dificultatile

Principalul autor al raportului, Ihsan Ajwad, senior economist la Banca Mondial\, explic\ într-un interviu, postat pe site-ul B\ncii Mondiale, felul în care au resim]it familiile criza financial\ [i modul în care au r\spuns guvernele.
Potrivit lui Ajwad, studiul se concentreaz\ asupra modului în care criza afecteaz\ familiile. Situându-se la nivelul acestora, raportul completeaz\ alte studii despre impactul crizei asupra macroeconomiei [i sectorului financiar. Studiul este important, explic\ Ihsan, pentru c\ arat\ cum veniturile familiilor au sc\zut, uneori drastic, din cauza crizei, [i felul în care au f\cut fa]\ acestui [oc.
Exist\, în opinia economistului de la Banca Mondial\, trei motive importante pentru care regiunea luat\ în calcul de raport a fost atât de sever afectat\ de criz\. În primul rând, regiunea depindea masiv de influxul de capital str\in [i de banii trimi[i acas\ de cei afla]i la lucru în str\in\tate. Spre exemplu, în Armenia, Kazahstan, Republica Moldova [i România, în 2009, banii trimi[i acas\ au sc\zut cu între o treime – o jum\tate fa]\ de nivelurile din 2008. În al doilea rând, o mare parte din exporturile acestor ]\ri erau c\tre ]\rile din regiune [i c\tre eurozon\, a[a c\ volumul tranzac]iilor a sc\zut dramatic. În al treilea rând, mai multe ]\ri din regiunea considerat\ aveau moneda na]ional\ legat\ de euro, ceea ce a însemnat c\ au trebuit s\ î[i ajusteze pre]urile [i salariile în loc s\ permit\ devalu\ri ale cursului de schimb.
În ceea ce prive[te felul în care au reac]ionat familiile la criz\, trei puncte sunt deosebit de relevante, crede Ajwad. În primul rând, în pofida faptului c\ locurile de munc\ erau greu de g\sit, familiile afectate de criz\ au încercat s\ î[i sporeasc\ veniturile trimi]ându-i pe cei care nu lucrau la munc\, iar cei deja angaja]i au încercat s\ î[i g\seasc\ un al doilea loc de munc\. Succesul acestei strategii a variat între ]\ri. În Letonia, locurile de munc\ disponibile au fost pur [i simplu prea pu]ine [i foarte pu]ine familii au reu[it s\ î[i creasc\ num\rul total de ore lucrate. Pe de alt\ parte, în Bulgaria, peste o cincime din familiile ale c\ror venituri au sc\zut au descoperit noi oportunit\]i atunci când le-au c\utat. În mod similar, în Turcia, ocuparea for]ei de munc\ a crescut în timpul crizei – o schimbare semnificativ\ ap\rând între ocuparea for]ei de munc\ urbane, care a sc\zut, [i ocuparea for]ei de munc\ în mediul rural, care a crescut, ac]ionând ca o plas\ de siguran]\ pentru imigran]ii care se întorceau acas\.
În al doilea rând, familiile [i-au redus cheltuielile în numerar [i au cheltuit mai pu]in pe produse alimentare [i pe îngrijirea s\n\t\]ii. De[i aceste m\suri au fost cruciale pentru a compensa pierderea de venit, ele au expus, de asemenea, familiile, în special pe cele s\race, la riscuri pentru s\n\tate, pe termen mediu.
Pe o not\ mai luminoas\, cele mai multe familii [i-au men]inut copiii la [coal\. Sondajele efectuate în Armenia, Bulgaria, Muntenegru [i România arat\ c\ familiile au protejat investi]iile în educa]ie, prin continuarea [colariz\rii, îns\ au redus activit\]ile extra[colare [i cele privind transportul.
În ceea ce prive[te m\surile luate de guverne pentru a atenua efectul crizei asupra familiilor, în multe ]\ri, plata rapid\ a asigur\rilor pentru [omaj a oferit atât de necesarul venit pentru familiile care [i-au pierdut locurile de munc\. Guvernele au recunoscut importan]a ajutoarelor de [omaj [i au schimbat parametrii programului de asisten]\ pentru a ajuta mai mul]i oameni.
~n fa]a bugetelor în sc\dere, guvernele au încercat, de asemenea, s\ protejeze oamenii, mai ales pe cei s\raci, de efectele reducerilor din s\n\tate [i educa]ie. Armenia [i România a început s\ ia copl\]i de la persoane care utilizeaz\ serviciile spitalice[ti în cadrul unui demers pentru a cre[te veniturile guvernului.