Civilii palestinieni resping “ocupația” Israelului și “dictatura” Hamas, relevă analiza unei cercetătoare de la Princeton

O profesoară de politologie de la Universitatea Princeton din SUA, Amaney Jamal, apreciază, pe baza unui sondaj de opinie realizate în teritoriile palestiniene chiar înainte de atacul Hamas de la 7 octombrie, că oamenii simt că suferă atât din cauza “ocupației” Israelului, cât și a “dictaturii” mișcărilor palestiniene, potrivit AFP.

Cercetătoarea palestiniano-americană, decanul Şcolii de Afaceri Publice și Internaționale a prestigioasei universității, a remarcat că civilii din Gaza se află sub o blocadă israeliană din 2007, dar două treimi dintre ei nu au încredere în puterea islamistă “coruptă” și “autoritară” a Hamas pentru a le îmbunătăți situația.

“Avem această ocupație israeliană” a teritoriilor palestiniene “și avem aceste regimuri ale Hamas și Autorității Palestiniene care au devenit mai dictatoriale și autoritare de-a lungul timpului”, a declarat Amaney Jamal pentru AFP la Princeton.
“Atât de mult încât palestinianul de rând (…), obișnuit cu ocupația singurei puteri (israeliene), trăiește acum sub ocupația a două” puteri, israeliană și palestiniană, a declarat această profesoară universitară în vârstă de 52 de ani, născută în California, dar cu tinerețea petrecută la Ramallah.
Împreună cu colegul său Michael Robbins, Amaney Jamal a fondat “Barometrul Arab”, anchete sociologice și sondaje de opinie efectuate la fiecare doi ani începând din 2006 în 16 țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Studiul, intitulat “Ce cred palestinienii cu adevărat despre Hamas”, a chestionat 790 de persoane din Cisiordania și 399 din Fâșia Gaza. Desfășurat de la sfârșitul lunii septembrie până la 6 octombrie, sondajul a trebuit să fie întrerupt de atacul Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie.
Rezultatele au fost o surpriză pentru acești specialiști.
“Înainte de atacurile din 7 octombrie, 67% dintre palestinienii din Gaza aveau puțină încredere sau nu aveau deloc încredere în Hamas”, a spus Amaney Jamal.
În opinia ei, acest rezultat ar trebui să risipească “teza că întreaga Fâșie Gaza sprijină Hamas și că, prin urmare, întreaga Fâșie Gaza ar trebui să fie trasă la răspundere pentru actele îngrozitoare comise de Hamas”, un grup “terorist” potrivit Israelului, Statelor Unite și Uniunii Europene.
Jamal și Robbins și-au publicat descoperirile neașteptate în urmă cu o lună în revista științifică Foreign Affairs, iar cercetătoarea le-a comentat într-un podcast al New York Times.
În Gaza, realizatorii anchetei s-au concentrat asupra blocadei economice pe care Israelul a impus-o acestui teritoriu de coastă din 2007. “Pe cine considerați responsabil pentru problemele dumneavoastră economice?”, au întrebat autorii sondajului.
“Am crezut că vinovatul principal va fi Israelul, din cauza blocadei. Dar majoritatea oamenilor au menționat mai mult corupția Hamas”, a spus Jamal.
“Ceea ce spun locuitorii din Cisiordania și Gaza în acest sondaj este că, în plus, corupția guvernelor lor se adaugă blocadei israeliene”, a afirmat ea, arătând spre președintele palestinian Mahmoud Abbas, care a fost ales în 2005 și acum are o cotă de încredere de doar 9%.
În plus, în Gaza, înainte de 7 octombrie, “două treimi (dintre cei intervievați) au spus că nu și-au putut permite să-și hrănească familiile în ultimele 30 de zile”, a declarat cercetătoarea. Dovada că societatea din Gaza este “săracă” din punct de vedere economic și supusă “puterii corupte a Hamas”.
În contextul în care nu au mai avut loc alegeri din 2006, majoritatea palestinienilor din Gaza “contestă autoritarismul Hamas”, insistă Jamal. De fapt, în ajunul zilei de 7 octombrie, “60% au declarat că nu își pot exprima opinia în mod liber și deschis, iar 72% nu au putut demonstra pașnic de teama represaliilor”.
S-a întărit sau s-a diminuat ostilitatea publică palestiniană față de Hamas după șase săptămâni dintr-un război care a ucis 1.200 de oameni în Israel și aproape 14.900 în Gaza?
Jamal și Robbins au răspuns parțial în Foreign Affairs la sfârșitul lunii octombrie: “Suferința îndurată de palestinieni i-a radicalizat probabil, ceea ce ar putea submina pacea și stabilitatea pe termen lung”.
Înainte de 7 octombrie, 80% dintre palestinienii chestionați doreau, în relația cu Israelul, o soluție diplomatică, 56% fiind pentru o soluție cu două state, iar restul pentru o soluție cu un singur stat sau o confederație, detaliază cercetătoarea.
În opinia ei, “populația din Gaza părea deschisă unei soluții cu două state, unei reconcilieri pașnice cu Israelul pe baza granițelor din 1967”.
Doar restul de 20% sunt în favoarea “rezistenței armate”, a mai spus ea. (Agerpres)