Monday , January 17 2022

Alegeri prezidentiale azi in Franta. Hollande sau Sarkozy?

Nicolas Sarkozy, Francois Hollande şi alţi opt candidaţi intră, astăzi, în primul tur al scrutinului prezidenţial din Hexagon. Alegerea pe care o vor face francezii astăzi şi în turul doi, peste două săptămâni, este crucială nu numai pentru ei, dar şi pentru întreaga Europă. Relaţia Bucureştiului cu Parisul în timpul mandatului Sarkozy a fost una cu suişuri şi coborâşuri. Traian Băsescu şi omologul său francez au semnat un parteneriat strategic, dar au avut şi momente tensionate, provocate de chestiunea romilor români din Hexagon şi de opoziţia Parisului privind aderarea ţării noastre la Schengen.

Aproximativ 44 de milioane de francezi cu drept de vot sunt aşteptaţi astăzi în faţa urnelor, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie electorală dominată de problemele economice.

Orarul secţiilor de vot variază de la oraş la oraş: toate vor fi deschise începând cu ora 8:45, dar ora închiderii variază între 19 şi 21 în marile oraşe.

Legea electorală interzice publicarea de exit-poll-uri înainte de terminarea procesului de vot. Cei care încalcă această dispoziţie pot primi o amendă de până la 75.000 de euro.

Ca şi la alte alegeri, presa belgiană şi cea elveţiană vor putea publica mai devreme rezultatele votului, întrucât legea nu le interzice acest lucru.

Nicolas Sarkozy militează pentru echilibrarea conturilor publice încă din 2016, creşterea TVA de la 19,6 la 21,2 la sută în vederea finanţării unor scăderi a cheltuielilor patronatelor destinate stimulării competitivităţii industriei, impozitarea “exilaţilor fiscal”, interzicerea primelor de concediere în contractele de management (“parachutes dorés”), continuarea aplicării unei măsuri ce prevede ca postul unuia din doi funcţionari care se pensionează să fie desfiinţat.

Socialistul Hollande susţine reducerea deficitului public în vederea atingerii unui echilibru la sfârşitul lui 2017, scăderea costurilor muncii printr-un nou transfer către impozite, o reformă fiscală cu o tranşă de 75% pentru veniturile ce depăşesc un milion de euro anual, creşterea impozitului pe avere pentru cei bogaţi, taxarea patrimoniului “exilaţilor fiscal”, eliminarea unor “găuri fiscale” în valoare de 29 de miliarde de euro.

Poziţia Franţei pe tema chestiunilor economice în Europa este una de o importanţă uriaşă, iar socialistul Hollande vrea să schimbe modelul austerităţii, atât de apreciat azi de lideri conservatori precum Sarkozy şi Angela Merkel, dar şi de preşedintele României, Traian Băsescu.

Hollande vrea renegocierea tratatului bugetar european în vederea adăugării unor măsuri care să favorizeze creşterea economică.

La capitolul politică externă, Sarkozy urmăreşte revizuirea Acordurilor Schengen în vederea consolidării controlului la frontiere. Planul deja prezentat de Franţa şi Germania privind reintroducerea mai rapidă a controalelor la graniţe ar putea îngreuna accesul României în spaţiul Schengen, potrivit unor comentatori.

De amintit că relaţiile Franţei cu România s-au tensionat în 2010 după ce Parisul a blocat accesul României în Schengen. Între timp, Franţa şi-a schimbat atitudinea, iar singura ţară care se mai opune oficial aderării este Olanda.

La capitolul imigraţie, Sarkozy urmăreşte înjumătăţirea numărului imigranţilor clandestini (la 100.000) şi înăsprirea condiţiilor de reîntregire a familiei. Măsurile îi vizează, fireşte pe imigranţii din afara UE. Poziţia preşedintelui Franţei privind romii din România, cetăţeni europeni, este însă binecunoscută.

Pe parcursul mandatului lui Sarkozy la Elysee, Franţa a anunţat o înăsprire a măsurilor vizându-i pe romii din România, autorităţile de la Paris dorind, pe de altă parte, ca romii care au fost îndepărtaţi de pe teritoriul ţării, contra unor compensaţii materiale, odată întorşi în România, să rămână şi să nu revină în Franţa clandestin.

Relaţiile Franţei cu România au avut de suferit din cauza acestor probleme.

Candidatul socialist François Hollande rămâne pe primul loc în intenţiile de vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, cu 28 la sută, devansându-l pe preşedintele în exerciţiu Nicolas Sarkozy, care obţine 25 la sută, potrivit unui sondaj CSA publicat joi.

În cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul socialist este creditat cu 57 la sută din voturi (cu un punct mai puţin decât într-un sondaj precedent al CSA), faţă de 43 la sută (un punct în plus) pentru Sarkozy.

Aceste evoluţii sunt calculate în raport cu ancheta aceluiaşi institut efectuată cu 48 de ore mai devreme, la 16 şi 17 aprilie.

În urma acestora se află candidatul extremei drepte Marine Le Pen şi cel al stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, amândoi în scădere uşoară, cu 16 la sută (cu un punct mai puţin), respectiv, 14,05 la sută (cu 0,5 puncte mai puţin).

Pe poziţia a cincea se află candidatul de centru François Bayrou, care a înregistrat un uşor progres de 0,5 puncte, ajungând la 10,5 la sută.

În privinţa celorlalţi candidaţi, ecologista Eva Joly a rămas la acelaşi scor de 2 la sută, la fel ca suveranistul Nicolas Dupont-Aignan (1,5 la sută). Creditat cu 1,5 procente, Philippe Poutou (Noul Partid Anticapitalist, extrema stângă) câştigă o jumătate de punct, la fel ca Nathalie Arthaud (1 la sută) de la Lupta Muncitorească (extrema stângă), în timp ce Jacques Cheminade (independent) ar obţine mai puţin de 0,5 la sută.

Pronosticul victoriei în al doilea tur de scrutin, exprimat de persoanele intervievate, progresează rapid în favoarea lui François Hollande, dezvăluie acest sondaj: 55 la sută (în creştere cu 6 puncte) anticipează victoria sa, iar 25 la sută (în scădere cu 2 puncte) pe cea a lui Nicolas Sarkozy.

Vezi si

CNN: Rusia pregăteşte o operaţiune în estul Ucrainei pentru a justifica o invazie militară

Statele Unite au informaţii care indică faptul că Rusia a prepoziţionat membri ai unui grup …