Thursday , January 27 2022

Alegeri Franta: Sarkozy si Hollande s-au duelat in dezbaterea TV finala

Nicolas Sarkozy şi-a jucat miercuri ultima şansă în lupta cu contracandidatul său, Francois Hollande. A avut la dispoziţie o dezbatere televizată pentru a-l ataca pe Hollande şi pentru a puncta, în speranţa că va reduce handicapul de 6-10% din sondajele de opinie. Cu doar câteva zile înaintea turului doi de scrutin de duminică, 22% dintre alegătorii francezi nu au hotărât cu cine vor vota.
În timpul dezbaterii, Nicolas Sarkozy l-a acuzat pe François Hollande că a prezentat cifre ”false” privind creşterea şomajului în ultimii ani.

În timpul dezbaterii de două ore, candidatul socialist François Hollande a declarat că “şomajul a crescut, dacă luăm numărul persoanelor înscrise, cu un milion” sau cu 700.000, dacă “se iau în considerare persoanele fără nicio activitate”.

“Este mult, este enorm. E un record (…) E un eşec”, a declarat Hollande, amintindu-i lui Sarkozy că în campania din 2007 a promis că rata şomajului va scădea la 5% în cei cinci ani de mandat.

“Cifrele domnului Hollande sunt false”, a replicat Nicolas Sarkozy, precizând că numărul şomerilor a crescut cu 422.000 între 2007-2011.

“Nu-mi fac un titlu de glorie din această creştere cu 18,7%, dar rata şomajului a crescut de două ori mai puțin decât media partenerilor noştri din zona euro”, a spus Sarkozy.

În realitate, cei doi au folosit surse diferite de înregistrare a şomajului, care sunt complementare.

Prima întrecere oratorică s-a axat pe stilul de preşedinţie pe care cei doi vor să îl poarte şi pe o discuţie asupra economiei, în care preşedintele în exerciţiu şi-a acuzat adversarul de minciună. “Minţiţi”, i-a răspuns el după ce François Hollande a afirmat că el a făcut politică pentru cei mai bogaţi, notează AFP. “Vreau să fiu preşedinte al adunării. Francezii se opun unii altora, sunt împărţiţi, eu vreau să îi aduc împreună. Acesta este sensul schimbării pe care o propun”, a declarat de la bun început François Hollande, desemnat să deschidă dezbaterea.

O declaraţia imediat contestată de preşedintele conservator. “Am dovada acestui spirit colectiv: nu a existat niciodată violenţă în timpul mandatului meu de cinci ani”, a replicat Nicolas Sarkozy, citând reformele dificile pe care a trebuit să le facă, dintre care cea a pensiilor. “Există cei care vorbesc despre adunare şi cei care au făcut-o”, a adăugat el.

Apoi, preşedintele în exerciţiu a spus că adversarul său nu poate să îi strângă pe oameni în jurul lui întrucât el şi-a lăsat familia să îl atace, într-o comparaţie cu finanţatorul american Madoff sau asimilând forma unor mitinguri ale sale celor din Germania nazistă sau Spania lui Franco. “Dle Sarkozy, vă este greu să vă vedeţi o victimă”, i-a răspuns Hollande adăugând că el condamnă “toate excesele”.

Într-un decor sumbru, amândoi purtând costume şi cravate negre, cei doi adversari au abordat rapid subiectele economice, într-o atmosferă la fel de tensionată. François Hollande a trecut la ofensivă în legătură cu bilanţul adversarului său, insistând pe creşterea şomajului în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy şi comparând cu situaţia mult mai favorabila din Germania. “Şomajul nostru a crescut, competitivitatea noastră s-a degradat şi Germania stă mai bine decât noi”, a spus el. “Germania a făcut contrariul politicii pe care o propuneţi francezilor. Germania a făcut TVA-ul antidelocalizare, ea a făcut regula de aur pe care o refuzaţi… Mă tem ca acest argument să nu se întoarcă violent împotriva voastră”, i-a replicat Nicolas Sarkozy.

El a făcut aluzie la creşterea TVA-ului pe care o recomandă pentru a finanţa protecţia socială şi reduce în paralel sarcina asupra întreprinderilor. Regula de aur este de a înscrie în Constituţie revenirea la echilibrul finanţelor publice. “Niciodată nu este vina dumneavoastră”, i-a răspuns candidatul socialist, estimând că preşedintele în exerciţiu se refugiază în spatele crizei pentru a justifica dificultăţile economice din timpul mandatului său. “Indiferent de ce se întâmplă, sunteţi mulţumit”. “Este o minciună”, i-a răspuns preşedintele-candidat, precizând că el răspunde la această ultimă afirmaţie a adversarului său.

Această unică dezbatere de două ore şi jumătate a fost difuzată de zece canale aşteptându-se să fie urmărită de 20 de milioane de telespectatori. Candidatul socialist este bine plasat cu 28,6% din voturi în primul tur faţă de 27,2% pentru preşedintele care îşi încheie mandatul. Toate sondajele îi acordă 53 la 54% din voturi în al doilea tur, chiar dacă preşedintele în exerciţiu a reuşit să reducă puţin decalajul în ultimele zile.

Cei doi coorganizatori, canalul privat de televiziune TF1 şi postul public France 2, şi-au dorit un schimb de vederi care să pornească de la preocupările prioritare ale francezilor /puterea de cumpărare şi locurile de muncă/ ajungând până la politica externă şi trecând prin datorie, probleme sociale /imigraţie/ şi stilul de preşedinţie pe care cei doi vor să îl întruchipeze.

Alegătorii francezi vor avea de ales duminică, la cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, între un candidat care seamănă cu un elev obraznic şi unul care poate fi comparat cu un adult decent, lipsit de culoare, comentează Financial Times, în ediţia electronică, potrivit Mediafax.

Totuşi, dacă trebuie să alegi între Nicolas Sarkozy, elevul obraznic aşezat în ultima bancă din clasă, care atrage mereu atenţia asupra sa, şi Francois Hollande, adultul decent dar lipsit de culoare, cel mai probabil adultul va fi preferat. De altfel, sondajele sugerează că asta vor face şi alegătorii francezi, comentează Financial Times, în ediţia electronică.

Descrierea postului de preşedinte al Republicii Franceze a fost scrisă pentru un singur om – Charles de Gaulle – şi nimeni nu a mai ocupat acest post cu atâta distincţie. Percepţia asupra competenţei manageriale este, prin urmare, esenţială în acest scrutin.

Altfel, diferenţele dintre cei doi candidaţi francezi sunt mai mult retorice decât reale. Deşi Nicolas Sarkozy este candidatul dreptei şi Francois Hollande al stângii, viziunile şi politicile celor doi rivali sunt în multe sensuri apropiate.

Social-democraţia franceză nu este chiar participativă, iar guvernul nu este cu adevărat contestat.

Oricine va fi ales, managementul economic şi controlul serviciilor publice rămân în mâinile unui cadru omogen. În era postbelică, politicienii de top, funcţionarii publici şi managementul marilor afaceri din Franţa provin dintr-o singură clasă de elită, selectaţi printr-un riguros proces meritocratic, implementat în principal prin marile şcoli franceze.

Sarkozy a fost din acest punct de vedere un outsider, dar Hollande reprezintă revenirea la acest tip. (realitatea.net)

Vezi si

Amabasada SUA de la Kiev își îndeamnă cetățenii să părăsească țara ACUM

Ambasada SUA în Ucraina îi îndeamnă pe cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare …