3,9 milioane de ucraineni beneficiau în UE de protecție temporară, la 31 martie 2023

La 31 martie 2023, 3,9 milioane de cetățeni din afara UE care au fugit din Ucraina în urma invaziei rusești, din 24 februarie 2022, beneficiau de statut de protecție temporară în statele membre UE.

Principalele țări care găzduiesc beneficiarii de protecție temporară din Ucraina sunt Germania (1.067.755 persoane; 27% din total), Polonia (976.575; 25%) și Cehia (325.245; 8%), arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În România, la 31 martie 2023, erau 124.035 de cetățeni care au fugit din Ucraina.
Comparativ cu finalul lunii februarie 2023, numărul beneficiarilor de protecție temporară din Ucraina a scăzut în UE (minus 116.930; 3%), în urma procedurilor de radiere a statutelor lor de protecție temporară. Cele mai semnificative scăderi au fost observate în Cehia (minus 122.585; 27%), Suedia (minus 23.635; 49%) și Polonia (minus 17.180; 2%), creșteri fiind înregistrate în Germania (33.125; 3%), Italia (7.430; 5%) și România (6.640; 6%).
Eurostat precizează că datele prezentate se referă la acordarea protecției temporare pe baza implementării deciziei Consiliului Uniunii Europene 2022/382 din 4 martie 2022, care stabilește existența unui unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina, din cauza invaziei militare a Rusiei, și are ca efect introducerea protecției temporare.
Comparând populația fiecărui stat membru UE, cel mai ridicat număr de beneficiari de protecție temporară la o mie de persoane, în martie 2023, a fost observat în Cehia (30,9), Estonia (27,8), Polonia (25,9), Lituania (24,2) și Bulgaria (22,5), în timp ce în UE nivelul era de 8,7.
La finalul lunii în martie 2023, cetățenii ucraineni reprezentau 98% din beneficiarii de protecție temporară. Femeile adulte reprezentau aproape jumătate (47%; majoritatea cu vârsta între 35-64 ani) din beneficiarii de protecție temporară în UE. Copii reprezentau ușor mai mult de o treime (35%), iar bărbații adulți mai puțin de o cincime (18%) din total.
La 4 martie 2022, UE a activat Directiva privind protecția temporară. Directiva UE a fost adoptată în 2001, în urma strămutărilor masive cu care s-a confruntat Europa din cauza conflictelor armate din Balcanii de Vest, în special din Bosnia și Herțegovina și din Kosovo.
Protecția temporară este un mecanism de urgență al UE care este activat în cazul excepțional al unui aflux masiv pentru a acorda protecție colectivă persoanelor strămutate li a reduce presiunea asupra sistemelor naționale de azil ale țărilor UE.
Sistemul de protecție temporară permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UR: drepturi de ședere , acces la piața muncii, la locuințe, asistență socială și medicală, , iar pentru copii și adolescenți neînsoțiți tutelă și acces la educație.
Protecția temporară a fost acordată inițial pentru un an și a fost extinsă până în martie 2025.
În România, din data de 18 martie 2022 și până în 24 februarie 2023, au fost emise 118.493 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare.
De asemenea, la un an de la începutul războiului din Ucraina, aproape 3.800 de copii refugiați sunt înscriși ca audienți în școlile și grădinițele din România, potrivit ministrului Educației, Ligia Deca,
Din data de 18 martie 2022 și până în prezent, au fost emise 118.493 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare. (Agerpres)