Saturday , September 24 2022

Volumul de lemn exploatat a scăzut cu 2,9 la sută, în 2009

Volumul de lemn exploatat de operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră a scăzut cu 2,9 la sută în 2009, faţă de 2008, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Din scăderea totală de 13,5 milioane de metri cubi de lemn exploatat, cea mai mare diminuare s-a înregistrat la lemn rotund de răşinoase (330.000 de metri cubi mai puţin în 2009 decât în 2008), urmat de lemn rotund de fag (287.000 de metri cubi) şi la lemn rotund de stejar (95.000 de metri cubi).

Singura creştere la volumul de lemn rotund exploatat în 2009 faţă de anul precedent se înregistrează la diverse specii tari (129.000 de metri cubi în plus în 2009 faţă de 2008).

Distribuţia volumului de lemn exploatat pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare mai mare în regiunile Nord-Est (30,5 la sută din totalul volumului de lemn exploatat) şi Centru (18,4 la sută) şi într-o proporţie mai mică în regiunile Nord-Vest şi Vest cu 13,1 la sută fiecare, Sud-Muntenia (9,8 la sută), Sud-Vest Oltenia (8,0 la sută), Sud-Est (6,6 la sută) şi Bucureşti-Ilfov (0,5 la sută).

Judeţul Suceava a înregistrat cea mai mare pondere a volumului de lemn exploatat (12,4 la sută din total), fiind urmat de judeţele Neamţ (8,1 la sută), Bacău (6,1 la sută) şi Maramureş (4,7 la sută).

Prelucrarea în cherestea a reprezentat principala destinaţie a lemnului rotund exploatat, în proporţie de 57,8 la sută, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin faţă de anul 2008.

Din totalul de 12,1 de milioane de metri cubi de lemn rotund exploatat în 2009, şapte milioane de metri cubi au fost folosiţi pentru cherestea (cu 326.000 de metri cubi mai puţin ca în anul 2008), 3,7 de milioane de metri cubi au fost utilizaţi ca lemn de foc (cu 78 la sută mai mult în 2009 decât în 2008), iar 500.000 de metri cubi au fost folosiţi ca lemn de construcţii (cu trei la sută mai mult decât în 2008), restul fiind utilizaţi pentru furnir şi alte destinaţii.

Vezi si

Sondaj – Românii bogaţi au grijă mai mare de cheltuielile lunare în comparaţie cu persoanele cu venituri modeste 

Aproape trei sferturi (72,55%) dintre românii cu venituri de peste 10.000 de lei pe lună …