Saturday , April 20 2024

Scumpiri in cascada la electricitate: Preturile pe bursa energiei au scapat de sub control, autoritatile au organizat celula de criza

energie

Preturile energiei pe piata spot (Piata Zilei Urmatoare-PZU) au ajuns la un nivel uluitor, in plina vara, cand in mod obisnuit ar trebui sa fie scazute: 570 lei/MWh pentru data de 4 august. La un asemenea nivel s-au situat in iarna, cand a fost invocata o asa-zisa posibila criza energetica. De atunci, preturile au fost frecvent mult mai mari decat anul trecut, insa pe 3 august, energia a ajuns sa fie tranzactionata pe piata spot la un nivel dublu chiar si fata de ultima perioada. In aceste conditii, la nivelul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) s-a constituit, joi, o celula de criza, urmand sa fie stabilit un pachet de masuri. Mai multe surse din piata spun ca sunt suspectate intelegeri intre marii producatori, CE Oltenia si Hidroelectrica, care ar jongla cu productia, sub privirea ingaduitoare a autoritatilor, relateaza HotNews.

De altfel, marii castigatori de pe urma speculatiilor pe piata sunt chiar Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Dupa ce a vandut energie foarte scumpa pe PZU, CE Oltenia a ajuns sa inregistreze chiar profit semnificativ de 260 milioane de lei in cinci luni, dupa ce in ultimii ani a fost pe pierderi uriase: 126 milioane de lei in 2016, 900 de milioane de lei in 2015 si 700 de milioane de lei in 2014. Cei care pierd sunt furnizorii, in conditiile in care sunt nevoiti sa cumpere energie mai scumpa. Acestia sunt cei care, de altfel, acuza producatorii de manipularea pretului.

Dar cum ar putea fi manipulat pretul? Surse de la nivelul autoritatilor nu neaga posibile intelegeri, dar sustin ca nici parghii pentru limitarea preturilor nu au la indemana, pentru ca “piata este libera”. Ar putea fi demarata o investigatie de catre Consiliul Concurentei si ANRE, insa aceasta se lasa asteptata. La inceputul lunii iulie, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, spunea ca va deschide o actiune, daca vor exista suficiente indicii. “Este o zona pe care o monitorizam. Daca vom avea suficiente indicii, vom deschide o actiune. Momentan suntem doar in analiza, dar nu suntem surzi la plangerile dumneavoastra si nu ignoram semnalele pe care le primim din piata”, a spus Bogdan Chiritoiu. Cert este ca potrivit datelor de pe OPCOM, bursa energiei, in luna mai 2017, pretul mediu ponderat al energiei pe Piata Zilei Urmatoare a fost de 198 lei/MWh, in conditiile in care in aceeasi luna a anului trecut a fost de 122 lei/MWh. In luna iunie, pretul mediu ponderat a fost de 199 lei/MWh, fata de 139 lei/MWh in aceeasi luna a anului trecut. Preturile au ajuns sa fie la fel de mari ca in iarna, chiar daca nivelul consumului este mai redus ca atunci: in medie 7.000 MW fata de 9.000 MW in iarna. Dar chiar si atunci, preturile au crescut nejustificat de mult. Vezi aici.

“Marii producatori se joaca din productie”, spun surse din piata. CE Oltenia tine grupuri inchise, chiar daca le-ar putea deschide, invocand lipsa carbunelui sau alte motive. Hidroelectrica invoca deficit de apa pe Dunare, desi debitul nu este mai scazut decat in alti ani, in aceeasi perioada. La productie mai mica si cerere crescuta, si preturile explodeaza. Apoi, pentru a nu se produce sincope in furnizarea de energie, acesti producatori merg pe Piata de Echilibrare, gestionata de Transelectrica, unde castigurile pot fi si mai mari. Pretul de oferta pe Piata de echilibrare pentru cresterea de putere este corelat cu pretul de inchidere pe PZU plus maxim 450 lei/MWh. In aceste zile, se poate profita la maxim si de lipsa vantului, care scoate eolienele din joc. Aceste jocuri sunt posibile in conditiile in care 40% din tranzactii au loc pe PZU, ceea ce inseamna foarte mult. Restul tranzactiilor sunt facute prin contracte pe termen lung, la preturi mult mai mici. Problema e ca marii producatori au ajuns sa prefere tranzactiile pe PZU.

Interesant este ca toate acestea nu impiedica exporturile in tarile din jur. Dimpotriva, in prima jumatate a anului s-a exportat cu 70-80% mai mult fata de aceeasi perioada a anului. Chiar pe 3 august s-au dus la export peste 800 MW. Si in tarile din jur preturile au ajuns sa creasca pe burse. Astfel, si Ungaria a ajuns sa tranzactioneze pentru ziua de vineri aproape la acelasi pret ca Romania: 97 euro/MWh. In ce masura ceea ce se intampla in Romania influenteaza o tara ca Ungaria? Este posibil sa existe influente puternice, mai spun pentru Hotnews.ro sursele citate.

Ce masuri ar putea fi luate in afara de demararea unei investigatii? Autoritatile se gandesc la restrangerea tranzactiilor pe PZU. Adica, sa fie obligate “regenerabilele” sa nu mai cumpere de pe PZU. Atunci ar ramane cantitati mai mari pe partea de oferta. Sau sa produca CEO mai mult, insa nimic nu ar putea impiedica si cresterea exporturilor, totodata, ceea ce nu ar rezolva problema din tara.

Catalin Stancu, directorul general al Electrica, una dintre companiile afectate, spunea recent ca ar fi nevoie de masuri de echilibrare a pietei, precum plafonarea pe termen scurt a preturilor de catre ANRE si Consiliul Concurentei. ANRE nici nu ia in calcul asa ceva, deoarece ar fi “contrar relatiilor cu tarile cu care suntem conectati”.

Razvan Nicolescu, fost ministru al energiei, arata pe pagina sa de Facebook ca este “este important si ca autoritatile sa clarifice daca impartasesc aceasta ingrijorare sau o vad, mai degraba, ca o oportunitate pentru cresterea profiturilor companiilor de stat care se pot transforma apoi in venituri la bugetul de stat”. Acesta mai spune ca “E rau si ca lipsesc mecanisme de hedging care sa elimine din riscurile de volatilitate”.

Care sunt efectele pe termen lung? In primul rand, preturi mai mari la consumatorii mici casnici si non-casnici (IMM-uri). Consumatorii mari negociaza, in special, contracte care sa se bazeze pe energie furnizata pe termen lung, la preturi mai mici. Deja consumatorii casnici platesc de la 1 iulie facturi cu 8% mai mari. Sunt asteptate si alte cresteri de preturi avand in vedere ca furnizorii vor cere ANRE sa le fie recunoscute achizitiile de energie la preturi mai mari.

Continuarea pe HotNews

Vezi si

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a scăzut la 63% în 2023; jumătate dintre persoanele ocupate lucrau în servicii

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63%, …