Românii economisesc cât germanii, 9% din venitul lunar; nominal însă,sumele sunt de 4,5 ori mai mici

Cel mai mult economisesc polonezii, care pun deoparte lunar 16% din venit, slovacii, sârbii şi turcii, care strâng 13% în fiecare lună.

În termeni nominali, românii economisesc 39 de euro pe lună, cea mai scăzută sumă din ţările analizate. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro), urmaţi de austrieci (164 euro), polonezi (90 euro), slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). Ungurii, ucrainenii, sârbii, croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună.

Barometrul Erste Group privind economisirea, realizat de IMAS International pentru Erste Group, cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), respectiv Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Turcia, Ucraina şi Austria. Cu excepţia Austriei, unde au fost intervievate circa 900 de persoane, în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane.

Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt multumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent, faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi, urmaţi de români, sârbi şi unguri.

“Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună, doar 16% din populaţia ECE este multumită de propria situaţie financiară, iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”, se menţionează în sondaj.

Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani, astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani, iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent.

Spre deosebire de români, mai mult de jumătate dintre cehi, slovaci, croati şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. În prezent, opt din zece sârbi, români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor, în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale.

Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe.

Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă, în contrast cu trendul din celelalte state.

“Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă, fie la împrumuturi de la membrii familiei. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%), la polul opus situându-se românii (41%). Cu toate acestea, unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”, se precizează în barometru.

La nivel global, una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte, iar două treimi dintre cehi, slovaci, unguri, români, croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili.

Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului, inclusiv din România, au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare, pentru pensie, pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări.

Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse, în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi, prin urmare, că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. Astfel, 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi, austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale, creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare.