Sunday , July 3 2022

România, prima în UE la producția de floarea-soarelui și porumb, mai la coadă la autostrăzi și cheltuieli cu sănătatea

România a recuperat din decalajele faţă de media Uniunii Europene în cei 15 ani de apartenenţă la blocul comunitar: țara noastră se afla la 44% din media europeană la PIB per capita în 2007, iar în 2020, potrivit celor mai recente date prelucrate, a ajuns la 72%.

Totuși, România încă se află pe locul 26 în clasamentul ţărilor europene privind PIB real/capita, dar progresul este de necontestat, scrie Ziarul Financiar.

Mai mult, la anumiţi indicatori, România se află pe locuri fruntaşe între cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. De exemplu, este cel mai mare producător de floarea-soarelui şi porumb şi se află printre primii producători de vinuri şi autoturisme.

Ziarul Financiar a publicat câțiva indicatori socio-economici – puncte forte şi puncte slabe ale României – în raport cu Uniunea Europeană.

Producţia de floarea-soarelui şi porumb: locul întâi în UE. La floarea-soarelui, România are cea mai mare suprafaţă cultivată, dar şi cea mai mare producţie din UE – 2.800 de milioane de tone în 2021. Spre comparaţie, Franţa a produs 2.000 de milioane de tone de floarea-soarelui în aceeaşi perioadă.

Producţia de grâu: locul patru în UE. Suprafaţa cultivată cu grâu în România a fost în 2021 de aproape 2,2 milioane de hectare, iar producţia a trecut de 10 milioane de tone. Cifrele plasează România pe locul 4, după Franţa, Germania şi Polonia.

Viteza Internetului: România e pe locul 1 în UE. Cu o viteză de descărcare de pe Internet broadband de circa 200 mbps, România se află pe primul loc, în ceea ce priveşte acest indicator. Media europeană se află la circa 100 de mpbs, la mai puţin de jumătate faţă de viteza de descărcare din România.

Producţia de vin: locul 6 în UE, cu peste 5 milioane de hectolitri de vin produşi în 2020. Cei mai mari producători de vin sunt Italia, Spania şi Franţa, toate producând peste 30 de milioane de hectolitri anual.

Volumul producţiei de autoturisme: România e pe locul șapte în UE, în topul producătorilor de autoturisme de pasageri. Producţia din 2020, conform celor mai recente date prelucrate, a fost de aproape 438.000 de automobile în România, mai multe decât în Ungaria (433.000) sau Polonia (221.000). Germania, cel mai mare producător european, face anual 3,4 milioane de maşini.

Salariul minim: România e pe locul 19 din 21 în UE. Salariul minim brut, care în România este, de fapt, cheltuiala totală a angajatorului cu un salariu minim, este de 515 euro pe lună, cifră care plasează România pe locul 19 din cele 21 de state membre ale UE care au un salariu minim setat prin lege.

Dacă s-ar lua în calcul salariul minim brut şi nu cheltuiala totală a angajatorului cu un salariu minim, atunci România s-ar afla pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei. Cel mai mare salariu minim din UE e în Luxemburg – 2.260 de euro brut pe lună.

PIB per capita: Țara noastră e pe locul 26 în UE. Deşi a recuperat cu un ritm mult mai rapid decât alte state din regiune, România a rămas încă pe penultimul loc, înaintea Bulgariei. Conform datelor Eurostat, la finalul lui 2021, România avea un PIB real (ajustat cu inflaţia) per capita de 9.400 de euro. Spre comparaţie, Bulgaria are un PIB real/capita de 5.900 de euro, iar la polul opus este Luxemburg, cu un PIB real/cap de locuitor de aproape 87.000 de euro.

Reţeaua de autostrăzi: Suntem pe locul 21 în UE, cu 931 de km de autostradă la finalul lui 2021. Spre comparaţie, Ungaria, cu o populaţie la jumătate faţă de România, are o reţea de autostrăzi de aproape 1.700 de km.

Cheltuielile cu sănătatea: locul 26 în UE. România a alocat 5,7% din PIB sănătăţii în 2019, conform celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, țara noastră fiind pe penultimul loc. Media europeană a cheltuielilor cu sănătatea este de 9,9% din PIB, iar Germania (11,7%) şi Franţa (11%) cheltuiesc cel mai mult cu sănătatea.

Vezi si

72% dintre companii nu sunt pregătite pentru “o implementare atât de rapidă” a noilor raportări fiscale

Aproximativ 72% dintre companii nu sunt pregătite pentru “o implementare atât de rapidă” a noilor …