Tuesday , October 4 2022

Romania ar putea avea in 2013 crestere economica peste cea a tarii din UE care nu a intrat in recesiune

Pentru prima dată după 2008, România ar putea înregistra în 2013 o creştere economică mai mare decât cea a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional.

Fondul a menţinut pentru România estimările de 0,9% pentru anul în curs şi 2,5% pentru anul următor, anunţate de misiunea aflată la Bucureşti la mijlocul lunii august pentru a şasea evaluare din cadrul acordului preventiv în derulare cu autorităţile române.

FMI se aşteaptă ca economia Poloniei să urce cu 2,4% în acest an şi cu 2,1% anul următor, se arată în raportul Perspective Economice Globale 2012.

România a înregistrat ultima creştere mai mare decât Polonia în 2008, anul acutizării crizei financiare la nivel global, când economia a avansat cu 7,3%, faţă de 5,1% în cazul polonezilor.

Pentru România au urmat doi ani de contracţie, 6,6% în 2009 şi 1,6% în 2010, timp în care Polonia s-a menţinut pe creştere, cu 1,6%, respectiv 3,9%. Anul trecut, când România a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%.

Faptul că România ar putea depăşi Polonia se datorează în mare măsură încetinirii economiei poloneze. FMI a revizuit estimarea de creştere economică pentru cea mai mare ţară din estul UE mai puternic decât cea pentru România. În raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia şi 3% pentru România, revizuite la 2,1% pentru Varşovia şi 2,5% pentru Bucureşti.

Economia Poloniei încetineşte din cauza crizei datoriilor din zona euro şi a măsurilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% anul următor, conform cerinţelor UE.

Potrivit Fiscal Monitor al FMI, România are nevoie de finanţare pentru acest an reprezentând 10,9% din PIB, respectiv 8,7% împrumuturi la scadenţă şi 2,2% deficit bugetar, iar anul viitor finanţarea va reprezenta 10,6% din PIB, din care 8,8% din PIB împrumuturi la scadenţă, plus 1,8% din PIB deficitul bugetar estimat.

La nivelul Europei, FMI se aşteaptă la un avans economic foarte redus, de numai 0,1% în acest an, cu o contracţie de 0,4% în zona euro, ca urmare a efectelor crizei datoriilor suverane. Anul următor, economia europeană ar urma să crească cu 0,8%, iar cea a uniunii monetare cu 0,2%.

“Presiunea financiară de la periferia zonei euro s-a amplificat. Recesiunea din majoritatea ţărilor de la periferie afectează alte economii din regiune, având în vedere legăturile comerciale şi financiare puternice. Creşterea robustă din Rusia a compensat parţial, pentru statele Europei emergente, cererea mai slabă din zona euro”, se arată în raportul FMI.

Potrivit FMI, pe termen scurt cea mai mare problemă se găseşte în zona euro, iar experienţa din ultimii ani a relevat în mod clar că aceste economii pot fi lovite de şocuri puternice, iar statele în sine pot fi în dificultate.

“Strategia generală e clară. Continuaţi să acomodaţi politica monetară, care reprezintă o forţă puternică pentru reluarea creşterii economice. Limitaţi efectele adverse ale încetinirii. Continuaţi cu întărirea consolidării fiscale, dar sfatul nostru rămâne acelaşi: nu prea încet, dar nici prea tare. Continuaţi să refaceţi sistemul financiar. Limitaţi politica incertitudinii. Cu alte cuvinte, asiguraţi consolidare fiscală şi menţineţi creşterea”, a declarat la Tokyo economistul şef al FMI, Olivier Blanchard.

Europa emergentă, categorie în care FMI include şi România, a fost afectată puternic în ultimul an de criza din zona euro, inclusiv prin dezintermedierea financiară derulată de mari bănci şi prin declinul intrărilor de capital. Creşterea creditării a încetinit puternic, la fel ca schimburile comerciale cu ţările uniunii monetare, şi avansul PIB.

Faţă de 2008, contagiunea riscului din zona euro s-a menţinut, însă, mai redusă, iar Fondul estimează un avans de 2% pentru regiune în acest an, urmat de o accelerare la 2,6% anul următor, în mare parte ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei la nivelul întregii Europe.

În regiune, Ungaria (-1%), Croaţia (-1,1%), Serbia (-0,5%), Slovenia (-2,2%) şi Cehia (-1%) vor înregistra contracţie economică în acest an, potrivit FMI. PIB al Sloveniei va continua să scadă şi anul următor, însă mai lent, cu 0,4%. Turcia (3%), Slovacia (2,6%) şi Bulgaria (1%) vor înregistra creşteri în acest an.

Aceste ţări vor avea anul următor o evoluţie economică mai bună, cu o accelerare a creşterii, la 3,5% pentru Turcia, 2,8% pentru Slovacia, 2% în cazul Serbiei, 1,5% pentru Bulgaria, 1% Croaţia, respectiv 0,8% pentru Cehia şi Ungaria.

“Cât despre economiile emergente, Raportul privind Fiscalitatea a arătat că, în medie, deficitul fiscal şi datoria publică sunt semnificativ mai reduse decât ale ţărilor avansate. Este de înţeles ca aceste state să întrerupă ajustarea fiscală în 2012 şi 2013: ajustarea fiscală medie a acestor ţări, semnificativă în 2010 şi 2011, va fi aproape zero în acest an şi anul viitor. Acest lucru este în regulă, dar sunt câteva economii emergente care, pe termen mediu, vor trebui să facă eforturi semnificative pentru a reduce deficitele şi datoriile publice încă mari. De asemenea, este important că unele dintre economiile emergente au încă deficite primare (deficite mai puţin cheltuielile cu dobânzile, n.r.) în ciuda unei creşteri economice puternice în timp de mai mulţi ani. Aceste ţări sunt în mod special expuse riscului pe termen mediu de a avea o încetinire a creşterii economice”, a declarat Carlo Cottarelli, director al departamentului de afaceri fiscale.

România are în derulare, de la 31 martie 2011, un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,1 miliarde DST – drepturi speciale de tragere (3,5 miliarde euro), completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.

Board-ul FMI a aprobat, la sfârşitul lunii septembrie, cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu România, disponibilizând a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din suma totală de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI este de 3,2 miliarde euro.

În cursul lunii septembrie, România şi Banca Mondială au încheiat un acord de împrumut în valoare de 1 miliard euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pe o perioadă de 12 ani, cu opţiunea de amânare a tragerii.

Vezi si

UE: Încărcătorul unic pentru dispozitivele electronice devine obligatoriu din 2024

Parlamentul European a aprobat marți o directivă prin care se instituie obligația unui port de …