Saturday , April 13 2024

Restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Peste 150.000 de firme ar putea avea probleme în acest an

Perspectivele economice destul de tulburi la nivel european, confirmate deja în Marea Britanie și Germania, au ridicat nivelul de alertă și în economia românească iar multe dintre marile companii, în special cele care au operațiuni de export, au apelat la restructurarea preventivă a afacerilor, pentru a-și reduce expunerea la un eventual impact financiar negativ, arată o analiză realizată de Sierra Quadrant.

Restructurarea preventivă a afacerilor se referă, în esență, la reducerea expunerii în materie contractuală, de la volumele de marfă derulate pe lanțurile economice la optimizarea investițiilor și, în general, a cheltuieli logistice, operaționale.

Cum tot mai multe firme înregistrează probleme pe fondul scăderii vânzărilor, optimizarea relației contractuale poate face diferența între continuarea activității și căderea în capcanele blocajului financiar, consideră experții de la Sierra Quadrant.
“Recesiunea economică este la ordinea zilei, chiar dacă în multe țări este mascată în inflație. Scăderea vânzărilor în volum este resimțită în toate domeniile de activitate, iar acest fenomen pune presiune mai ales pe companiile mici și mijlocii, multe dintre ele slab capitalizate și dependente de fluxurile financiare obișnuite. Orice pas greșit al unui partener de afaceri poate duce la probleme financiare pe întregul lanț economic”, arată analiza.
Activitatea economică din zona euro a stagnat la sfârșitul anului 2023, evitând o recesiune cu o marjă foarte mică, deoarece creșterea mai fermă din Italia și Spania a compensat o scădere în Germania. Totodată, Banca Centrală Europeană a afirmat, în ultimul său raport, că perspectivele unei redresări rapide sunt slabe, prevăzând o slăbiciune continuă pe termen scurt.

Dincolo de situația din țările occidentale, de recesiunea din Marea Britanie și de accentuarea crizei economice din Germania, problemele tind să se accentueze și în România, precizează sursa citată.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, citate în comunicat, în trimestrul IV din 2023 România a consemnat scădere economică, iar dacă și în primul trimestru din 2024 se vor înregistra rezultate mai slabe decât în T4 2024, va însemna recesiune tehnică.
“Așa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în businessul românesc. Sunt sute de companii care au ales să își pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să își reducă expunerile și să caute soluții financiare de backup în caz de nevoie. Este o veste bună, din perspectiva limitării unei potențiale expuneri negative a României la efectele unei potențiale crize internaționale, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica businessului, în general. România va funcționa, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025”, a declarat Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Analiștii amintesc, în context, de ultimul raport al Băncii Naționale, potrivit căruia “pe fondul perspectivelor economice în deteriorare, recesiunea rămâne încă un scenariu plauzibil. Riscul ca prețurile la energie să întrerupă traiectoria descendentă a inflației de bază nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzând în mare măsură de condițiile meteorologice pe timpul iernii, precum și de evoluțiile economice și politice globale. În plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii în ceea ce privește conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistenței războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și al tensiunilor continue între Statele Unite și China”.
Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate (16.335 de companii și-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvență), iar perspectivele lui 2024 nu arată deloc bine.

Statisticile ONRC, citate în analiză, indică, totodată, că numărul firmelor radiate a crescut în acest început de an cu 67%, la 9.251 firme.
În aceste condiții, Sierra Quadrant estimează că numărul firmelor cu probleme ar putea depăși, în acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creșterea taxelor, de persistența inflației și accentuarea scăderii vânzărilor.

În plus, potrivit celui mai nou sondaj dat publicității de INS la finele lunii trecute, managerii de companii prognozează creșterea prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și comerț în următoarele trei luni, în paralel cu creșterea activității în construcții.
În fața riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.) la restructurarea portofoliului de servicii/produse.
“Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanțurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului. Asta mai cu seamă că inflația a revenit pe creștere în ianuarie, pe fondul efectelor generate de creșterea taxelor, a costurilor operaționale în general. Nu este exclus ca și în următoarele 2 luni să vedem o inflație ridicată. Primele semnale de alarmă au apărut deja în sectoarele cele mai dinamice ale economiei, de la comerț la zona imobiliară. Problemele raportate de firme precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin să confirme fragilitatea mediului de afaceri”, se arată în analiza menționată.
În context, Ovidiu Neacșu precizează că investitorii pot evita insolvența, falimentul, blocarea activității dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziție, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv.

Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenți (62%) și-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare.
Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creșterea taxelor, menționată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) și creșterea costurilor operaționale (38%). (Agerpres)

Vezi si

Românii pot investi din 15 aprilie în titlurile de stat Tezaur

Românii pot investi, începând de luni, 15 aprilie, în titlurile de stat Tezaur, cu maturităţi …