Reprezentanții IMM-urilor: Orice tip de reformă nu trebuie făcută mai devreme de 1 ianuarie 2024

Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a transmis Comisiei Europene, prin intermediul unei scrisori, că trebuie luate în considerare o serie de linii roșii pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României, una dintre ele fiind ca orice tip de modificare nu trebuie făcută mai devreme de 1 ianuarie 2024, a anunțat, miercuri, Florin Jianu (foto), președintele organizației.

“Ceea ce noi am propus Guvernului și am discutat, a fost să existe un număr limitat de măsuri cu impact major. și o să spun câteva principii pe care le-am enunțat și în această scrisoare, câteva linii roșii, plecând de la prima linie roșie și anume că principiul de aplicare a reformelor trebuie să fie de la mare la mic. Ați văzut că după ce noi am făcut conferințe de presă, după ce am avut întâlniri cu mediul public, au început să conștientizeze că trebuie să se uite de fapt pe partea de cheltuieli mai mult, pentru că s-ar putea ca din acești bani potențiali pe care Guvernul dorește să-i strângă la sfârșitul acestui an din partea mediului de afaceri să nu fie sustenabil acest tip de abordare, să vedem că anul viitor nu ajung banii pentru bugetul de stat, să vedem că nu ajung pentru cheltuielile publice. Deci, principiul pe care noi l-am enunțat în scrisoarea către Comisia Europeană este de la mare la mic și ne bucurăm să vedem că au început aceste discuții cu privire la reforma în spațiul public, dar reformele trebuie să fie consistente, trebuie să aibă impact major și nu trebuie să fie doar reforme de suprafață sau care cumva să închidă gura mediului de afaceri și a spațiului public. În egală măsură, o linie roșie pe care noi am trasat-o și pe care am subliniat-o e că orice tip de modificare nu trebuie făcută mai devreme de 1 ianuarie 2024”, a declarat Florin Jianu, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, o altă linie roșie vizează perioada de aplicabilitate a unor măsuri. Astfel, guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.
Organizația a mai cerut: aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.); lansarea de programe naționale și europene; mai mult sprijin pentru sectorul ospitalității din România; mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite; vouchere.
“Pe lângă această scrisoare aveți alături și o scurtă analiză pe care noi am făcut-o asupra impozitării sectorului IMM din România și vreau să spun câteva puncte și de aici. În primul rând, vedeți o dinamică în creștere asupra colectării încasărilor la bugetul de stat a microîntreprinderilor. În anul 2020 – 2,4 miliarde, în anul, 2021 – 3,2 miliarde, în anul 2022 – 3,8 miliarde. Noi facem o predicție că în acest an se va ajunge, probabil se va trece pragul de 4 miliarde încasați din venituri de la microîntreprinderi. Dacă în anul 2022 aveam 590.000 de microîntreprinderi cu 1,2 milioane de salariați, o treime dintre acestea nu aveau salariați, adică 185.000 de firme. Așa cum spuneam, impozitul este de aproape 3,8 miliarde de lei plătiți, iar impozitul, știți că s-a coborât acel prag în 2023 de la 1.000.000 la 500.000 euro, aceste firme au plătit un miliard de lei anul trecut. Guvernul crede că în acest an vor plăti aproximativ 3 miliarde de lei. Noi facem o predicție că nu se va ajunge din partea acestor firmei la 3 miliarde de lei și o să cerem datele oficiale”, a spus Florin Jianu.
În plus, impozitul pe salarii plătite de microîntreprinderi s-a ridicat anul trecut la 18 miliarde de lei.
Jianu a adăugat că din discuțiile cu Comisia Europeană a reieșit faptul că Executivul din România a fost informat încă din octombrie anul trecut și martie în acest an asupra situației economice și asupra potențialului deficit excesiv pe care statul român l-ar putea înregistra la sfârșitul acestui an.  (Agerpres)