Raport devastator al Comisiei Europene despre impactul COVID-19 asupra Europei. Soc economic major

Comisia Europeană a publicat, miercuri, un raport privind modul în care Uniunea Europeană a răspuns crizei coronavirusului. În document se arată că impactul economic al pandemiei a fost masiv, Comisia caracterizându-l drept un „șoc economic major”. În ciuda acestei evaluări, miniștrii de Finanțe ai blocului european nu au reușit, totuși, să ajungă la un acord în ceea ce privește planul de relansare economică post-pandemie, în condițiile unui nou conflict între țările din nordul și centrul Europei, conservatoare fiscal, și cele din sud, Italia și Spania, acestea din urmă fiind și cele mai afectate de coronavirus.

„Pandemia de COVID-19 a dus la un șoc economic major care are deja un impact negativ semnificativ asupra Uniunii Europene. Activitățile economice sunt perturbate, iar acest lucru duce la constrângeri în ceea ce privește circulația banilor și o deteriorare severă a situației financiare a actorilor economici, companiilor mari dar și întreprinderilor mici și mijlocii. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu creșteri ale cererii de resurse statale pentru finanțarea sistemelor publice de sănătăate și pentru menținerea serviciilor publice.

Consecințele asupra economiei europene vor depinde în aceeași măsură și de durata pandemiei dar și de măsurile luate de autorități la nivel național și supranațional”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Comisia detaliază și măsurile rapide pe care le-a luate în raport cu această situație dificilă, cea mai importantă fiind o inițiativă prin care să fie investiți 37 de miliarde de euro ca răspuns la criza coronavirusului. Astfel vor fi furnizate lichidități pentru micile companii și pentru sectoarele publice de Sănătate.

„Profunzimea și adâncimea acestei crize necesită un răspuns de o viteză, scală și solidaritate fără precedent”, se mai arată în raportul CE.

Deși toate statele-membre ale Uniunii Europene sunt de acord că trebuie să existe un plan și o strategie pentru limitarea efectelor negative asupra economiei, miniștrii de Finanțe reuniți nu au reușit să ajungă la o concluzie, miercuri. Eforturile miniştrilor de finanţe de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au prelungit în noapte de marţi spre miercuri, dificultăţile fiind generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabond-uri), informează agenţiile de presă internaţionale, citate de Agerpres.

Țările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabond-uri sau eurobond-uri, destinat relansării economiei după încheierea crizei. Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.

„Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat”, a insistat luni seara premierul italian, Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19 (peste 17.127 de morţi). Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută la Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie. Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.

În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice, conform unei surse europene. Chiar înainte de începerea reuniunii de marţi, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştri „să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură”, fără a menţiona soluţia unei datorii comune.

Franţa spera să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui „fond de relansare” care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.

„După 16 ore de discuţii, ne-am apropiat de un acord, dar nu am ajuns încă acolo. Am decis să suspend Eurogrupului care va continua mâine, joi”, a scris Mario Centeno pe contul său de Twitter.