“Profetul crizei” face un anunt ingrijorator despre Romania

Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării şi fundamentelor macro, cealaltă verigă slabă fiind România, cu diferenţa că guvernul de la Bucureşti pare serios în relaţia cu FMI, potrivit unui analist de la firma Roubini Global Economics (RGE).

“Ungaria este cea mai slabă verigă”, din cauza îndatorării externe, cea mai ridicată din regiune, precum şi a fundamentelor macroeconomice mai slabe decât cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, într-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicaţia ungară Portfolio. De asemenea, băncile din Ungaria depind puternic de instituţiile de credit din zona euro şi de stabilitatea uniunii monetare, a adăugat Vukotic. Cealaltă verigă slabă este România, a spus analistul, notând că principala diferenţă constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privinţa încheierii unui acord cu FMI şi probabil va reînnoi actuala înţelegere, care expiră în martie.

“În situaţii turbulente, (acordul cu FMI, n.r.) oferă cea mai puternică asigurare pentru investitorii care au în vizor şi România. Contrar acestei situaţii, executivul ungar nu are nicio intenţie notabilă de a ajunge la o înţelegere cu Fondul, asumându-şi astfel un risc major, întrucât într-un context în care încrederea la nivel global se poate deteriora rapid şi puternic, Ungaria ar putea să fie prima ţară din care capitalul străin se retrage”, a spus analistul RGE. Firma RGE, condusă de reputatul economist Nouriel Roubini, a fost criticată la începutul săptămânii de Ministerul Economiei de la Budapesta pentru că ar fi cauzat deprecierea forintului printr-o recomandare de vânzare către clienţi. RGE s-a apărat afirmând că deprecierea mondei ungare, în jurul pragului psihologic de 300 de forinţi pentru un euro, ar fi fost cauzată de comentarii ale ministrului Economiei. Acesta a indicat, în comentarii apărute în presă, că ar prefera un forint mai slab. Matolcsy este considerat favorit pentru preluarea conducerii băncii centrale în martie.

În timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a evitat un colaps financiar cu ajutorul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială. Actualul guvern, condus de premierul Viktor Orban, a întrerupt, însă, acordul după instalarea în funcţie, în 2010. Orban a fost nevoit să înceapă în 2011 noi discuţii cu FMI şi UE pentru un acord preventiv, în urma deprecierii forintului, a situaţiei economice dificile şi a majorării costurilor de finanţare de pe piaţa internaţională. Discuţiile au fost tergiversate, după ce perioadele de temperare a crizei din zona euro au redus presiunea asupra Ungariei pe pieţele financiare internaţionale, iar ţara vecină nu are nici în prezent o înţelegere cu instituţiile financiare internaţionale.

Pe de altă parte, România are în derulare un acord stand-by cu FMI început în primăvara anului 2011, care urmează unei înţelegeri de finanţare cu FMI, Comisia Eeuropeană şi Banca Mondială, derulată între 2009 şi 2011, cu o valoare de aproape 20 de miliarde de euro. Actualul acord cu FMI şi CE, în valoare cumulată de 5 miliarde euro, este tratat de autorităţile de la Bucureşti ca o înţelegere de tip preventiv. Programat să se încheie în primăvara acestui an, acordul va fi prelungit, cel mai probabil, până în luna iulie, pentru ca partea română să poată recupera întârzierile în îndeplinirea condiţionalităţilor, cauzate în principal de alegerile parlamentare din decembrie.
FMI ar fi în principiu în favoarea unui nou acord de tip stand-by cu România, dacă Guvernul va reuşi să finalizeze actuala înţelegere cu succes, prin recuperarea obligaţiilor asumate, care privesc în principal reforme structurale, inclusiv privatizări sau lichidări ale unor companii de stat.

Rămâne însă în continuare deschisă problema acceptului din partea Comisiei Europene pentru o nouă înţelegere cu autorităţile de la Bucureşti, în condiţiile în care o serie de state din zona euro cer asistenţă de la instituţia europeană, iar România beneficiază de fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro, pe care nu reuşeşete să le atragă. Iniţial, Executivul dorea închiderea în ianuarie a acordului actual şi perfectarea unei noi înţelegeri cu instituţiile financiare, în care să fie preluate şi din condiţionalităţile asumate deja şi neîndeplinite, dar experţii internaţionali au respins o astfel de propunere, cerând în primul rând respectarea obligaţiilor amânate.
Leul a început să se aprecieze de la jumătatea lunii decembrie, jucătorii mizând iniţial pe stabilitate politică şi încheierea unui nou acord cu FMI. De asemenea, au fost atraşi şi de randamente, având în vedere că pe valutele din regiune se aşteaptă tăieri de dobândă. Apetitul jucătorilor străini s-a accentuat după anunţul JP Morgan de marţi seară privind includerea obligaţiunilor României într-un indice al băncii. Astfel, leul s-a apreciat cu 1,8% de la începutul anului, în sesiunea de joi cursul de referinţă publicate de BNR, de 4,3351 lei/euro, atingând minimul ultimelor 12 luni.