Povestea italienilor care au facut orezarie in Lunca Dunării

În doar șase ani Riso Scotti a ajuns lider de piață într‑un segment care pare să fie reinventat, cel puțin în România, de italieni: producția de orez. Și asta nu e tot, pentru că investiția este abia la jumătate.

„Proiectul Dunărea“, așa cum este numită in‑house inves­ti­ția companiei italiene Riso Scotti în România, a îngropat deja 40 de milioane de euro. Doar că de această dată termenul „îngropat“ nu are conotații negative: până la urmă, ca orice investiție în agricultură, totul începe cu îngroparea semințelor.

Prima sămânță de orez italian Riso Scotti a fost îngropată în Lunca Dunării în 2005, iar astăzi compania – deținută de familia italiană Scotti, care timp de cinci generații, de prin 1860, a dezvoltat acest business numai în jurul orezului – are vânzări de peste 17 milioane de euro și planuri de dublare a afacerii. Și asta doar în România, pentru că operațiunile companiei‑mamă se desfășoară în principal în Italia și India, generând vânzări de 257 milioane de euro în 2010. Ca o paranteză, Riso Scotti produce orez doar în România, în Italia și India fiind doar trader și procesator.

Este drept că, atunci când au venit în România, italienii de la Riso Scotti au găsit o piață aproape virgină în ceea ce privește producția de orez. De la circa 50.000 de hectare cultivate cu orez înainte de 1989, în 2003 abia dacă mai exista un procent din vechile plantații, iar despre altele noi nici nu se punea problema.

Inițial, italienii de la Riso Scotti își propuseseră să exporte aici modelul de business care avea succes în peninsulă. Adică să lucreze cu fermieri locali, care să cultive orez, iar Riso Scotti să preia producția, să o prelucreze și să o ambaleze. Nu a fost posibil: „Românii fug de agricultură de parcă ar fi ceva rău să fii fermier“, spune Marzio Andrea Olgiati, CEO al Riso Scotti Danubio, principala companie din cadrul grupului italian care își desfășoară activitatea în România.

Astfel a apărut „Proiectul Dunărea“ – și acesta este primul pas făcut de compania italiană în afara granițelor țării. După ce timp de 150 de ani compania s‑a dezvoltat foarte bine fără să aibă propriile lanuri de orez, italienii au început să cumpere terenuri în Lunca Dunării (în județele Ialomița, Olt, Dolj și Brăila).

Astăzi au 11.000 de hectare, din care 6.000 sunt cultivate cu orez, iar în următorii cinci ani suprafața deținută de compania italiană ar trebui să ajungă la 15.000 de hectare. Iar pe termen lung, Marzio Andrea Olgiati spune că această suprafață va fi dublată. „România poate să ajungă unul dintre cei mai mari producători de orez din Europa pentru că are toate condițiile: teren plat, apă din belșug și o climă bună“, explică managerul general al Riso Scotti Danubio de ce pariul italienilor este pe România. (text preluat de pe money.ro)