Portretul României în urma “dietei stricte” a FMI

România se confrunt\ cu un program de austeritate foarte sever care include, printre altele, reduceri draconice ale pensiilor [i salariilor publice. Obliga]ia de a strânge cureaua este soarta comun\ a multor ]\ri europene în aceste zile, atât din Est cât [i din Vest, dar programul României este, în unele privin]e, dintre cele mai robuste ([i dureroase) din Europa.
La data de 25 iunie a venit o lovitur\ de teatru care a stricat socotelile: Curtea Constitu]ional\ (CCR) a declarat neconforme cu Constitu]ia unele m\suri importante ale pachetului de austeritate, blocând astfel poten]ial, cel pu]in în parte, ac]iunea guvernului în aceast\ direc]ie. Curtea a considerat neconstitu]ional articolul care prevedea reducerea cu 15â a pensiilor [i recalcularea unor pensii precum cele ale magistra]ilor [i avoca]ilor. Dimpotriv\, a fost considerat\ în conformitate cu Constitu]ia reducerea planificat\ a salariilor din sectorul public. Pentru a compensa pierderile de venit (sau reducerile mai mici) care rezult\ din decizia CCR, guvernul a luat foarte repede o decizie drastic\: a hot\rât cre[terea TVA de la 19â la 24â.
Reac]ia guvernului [i decizia privind TVA sunt ast\zi în m\sur\ s\ neutralizeze efectele hot\rârii CCR asupra bugetului public, potrivit analistului. De[i m\surile guvernului au în ansamblu un efect neutru asupra soldului bugetar, majorarea TVA va avea efecte multiple asupra economiei, care ar putea submina redresarea ]\rii dup\ criz\, este de p\rere semnatarul articolului.
Matteo Ferrazzi î[i propune s\ analizeze în detaliu situa]ia. În primul rând, majorarea TVA va duce la pre]uri mai mari, a[teptându-se un vârf al infla]iei în luna august de aproximativ 8â (în iunie a fost de 4,4â comparativ cu anul precedent), determinând o “scar\” în nivelul pre]urilor ce se va face resim]it\ direct în buzunarele consumatorilor din România.

Fondul a fost nevoit s\ intervin\ rapid în Europa de Est

În acest scenariu, majorarea TVA va afecta în mod direct consumul a peste 7 milioane de familii române[ti, întârziind relansarea cererii interne, care în acest moment este “c\lcâiul lui Ahile” al economiei române[ti (în timp ce exporturile [i produc]ia industrial\ sunt în plin\ expansiune), este de p\rere analistul.
Chiar înainte de decizia de majorare a TVA, cheltuielile cu am\nuntul ale consumatorilor români au continuat s\ se contracte (-15â mai pu]in decât în urm\ cu 2 ani). Cu consumuri în teritoriu negative, România este condamnat\ s\ r\mân\ în recesiune în 2010: contrac]ia economiei ar putea atinge –2/3 la sut\ dup\ -7,1â în 2009. România pare destinat\ s\ arate în acest an cea mai rea performan]\ din regiune, cel pu]in în conformitate cu estim\rile B\ncii Europene pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) [i alte institu]ii, subliniaz\ analistul.
În sfâr[it, dac\ infla]ia cre[te major, ciclul reducerilor ratelor dobânzii de c\tre BNR trebuie considerat epuizat, cel pu]in pentru urm\toarele 6-8 luni, iar acest lucru se va resim]i asupra costului creditului (împrumuturi, credit de consum, credit pentru întreprinderi).
Între timp, FMI s-a declarat favorabil surprins de programul de austeritate [i a decis astfel s\ deblocheze tran[a a cincea de 900 de milioane de euro, în pofida faptului c\ normele aplicate – cre[terea TVA, în special – nu sunt cele convenite la vremea respectiv\ cu guvernul român. Bucure[tiul a primit deja 9,2 miliarde de euro de la FMI [i 2,5 miliarde de la UE, iar în septembrie va veni alt\ tran[\ de 1,15 miliarde de euro.
FMI [i în general institu]iile interna]ionale prezente (UE, BERD, BEI, Banca Mondial\) joac\ un rol mult mai important ca în timpul perioadei de pre-criz\ în multe ]\ri. În plin\ criz\ financiar\, multe ]\ri au fost nevoite s\ se adreseze acestor institu]ii, în special FMI. Analistul aminte[te c\ Fondul a fost nevoit s\ intervin\ rapid în Europa de Est mai întâi în Ucraina [i Ungaria (noiembrie 2008), apoi în Letonia, Belarus, România, Bosnia Her]egovina [i Serbia, pentru a evita escaladarea crizei în întreaga zon\.
Trei sferturi din ajutorul FMI furnizat la nivel mondial a ajuns în Europa Central\ [i de Est. ]\rile balcanice care au primit ajutoare (România, Bosnia, Serbia), reprezint\ 0,4â din economia mondial\, dar au primit un sfert din ajutorul la nivel mondial de la FMI.
Programelor Fondului li s-a asociat în multe cazuri a[a-numita “ini]iativ\ de la Viena”, pentru care b\ncile interna]ionale majore prezente în diferite state s-au coordonat pentru a evita un colaps al creditului ce ar fi afectat [i aceste institu]ii financiare.
Prin urmare, criza a accentuat rolul institu]iilor interna]ionale [i influen]a lor în determinarea politicilor economice ale na]iunilor individuale. Exist\ desigur capitale cu o influen]\ atât de neglijabil\ în cadrul institu]iile interna]ionale încât trebuie considerate “too small to rule” (prea mici pentru a avea o politic\ economic\ independent\), într-o nou\ versiune a “suveranit\]ii limitate”.

Calea “prosperitate prin austeritate”  pare cât se poate de accidentat\

Interven]iile FMI – al c\ror punct de sprijin sunt ajustarea fiscal\ [i reducerile de cheltuieli ulterioare, pentru a readuce bugetul public la niveluri de sustenabilitate – fac obiectul unei dezbateri de mai mul]i ani, critica cea mai influent\ fiind a laureatului Premiului Nobel Joseph Stiglitz [i nu rareori catalizeaz\ nemul]umirea popular\ a celor care tr\iesc pe propria piele politicile de austeritate.
Se dezbate în special privind condi]ionalitatea (FMI pune ]\rii în cauz\ condi]ii pentru asisten]a financiar\), privind natura pro-ciclic\ a interven]iilor (în timpul crizelor se d\ frecvent sfatul de a reduce cheltuielile publice, cu efecte poten]ial recesive), [i privind riscul de a neglija impactul la nivel social al acestor condi]ii. În cazul României, nu au lipsit protestele în strad\.
Planul de austeritate român este destinat s\ cânt\reasc\ 2 puncte procentuale din economie: deficitul va tinde s\ coboare sub 7â din PIB în 2010 [i spre 4â în 2011, dac\ totul va merge conform planurilor prev\zute de guvern (]inta r\mâne fatidicul 3â, criteriul de la Maastricht necesar pentru a accede în club exclusivist al zonei euro).
Stocul datoriei publice va cre[te cu peste 35â din PIB (era sub 20â în 2008), un nivel care este totu[i cu mult peste jum\tate din media zonei euro.
Dincolo de m\sura privind TVA, planul guvernului român include o combina]ie de m\suri suplimentare ulterioare: un impozit pe dobanda ob]inut\ din depozitele bancare, un impozit pe câ[tigurile de la jocurile de noroc, reducerea anumitor cheltuieli deductibile, taxe mai mari pentru a doua cas\ [i autoturisme de lux. Contribu]ia acestor taxe la bugetul public nu este atât de semnificativ\ (aproximativ 0,3â din PIB) a[a cum este reducerea num\rului de bugetari, a salariilor [i pensiilor.
Guvernul a anun]at c\ 350.000 de angaja]i bugetari î[i vor pierde locurile de munc\ în urm\torii cinci ani, [i este un num\r enorm, în opinia analistului. Deja în 2010, personalul public se va reduce cu câteva zeci de mii de angaja]i de la nivelul actual de un milion de angaja]i, reprezentând 30â din totalul salaria]ilor din România.
Criza a avut un impact brutal asupra ocup\rii for]ei de munc\: în 2009 s-au pierdut mai mult de 10â din angaja]ii din sectorul privat, în timp ce cota angaja]ilor din sectorul public a r\mas stabil\. Dar odat\ cu planul de austeritate [i acesta din urm\ va pierde locuri.
În sfâr[it, pe lâng\ efectele reducerii ocup\rii for]ei de munc\, planul de austeritate al guvernului prevede pentru salariile din sectorul public o reducere cu 25â (de notat c\ asupra salariului lunar se vor face sim]ite [i major\rile TVA [i alte altor accize).
Salariile bugetarilor au fost, în medie, mai mari decât ale angaja]ilor priva]i (chiar de ordinul a 40â pân\ în urm\ cu doi ani), dar deja acum salariul mediu privat [i public au devenit aproape echivalente, cu acesta din urm\ destinat s\ scad\ ulterior. Salariul mediu din România este, în medie, cele mai sc\zut din UE dup\ Bulgaria: românii câ[tig\ mai pu]in de o treime din salariul unui cet\]ean croat sau unui cet\]ean ceh.
România este, printre altele, unul din statele cu inegalit\]ile de venituri cele mai mari din Europa, a calculat Eurostat. Peste 40â din co[ul de consum al familiilor de români este destinat cump\r\rii de produse alimentare, cu pu]in spa]iu pentru consumurile efemere. Pensionarii nu o duc mult mai bine: primesc o pensie de aproximativ jum\tate din salariul lor de pe vremuri, unul dintre cele mai sc\zute niveluri din Europa. În sintez\, calea de “prosperitate prin austeritate”, sacrificii “acum [i imediat” pentru a restabili încrederea pie]elor financiare [i a avea un viitor mai bun, pare cât se poate de accidentat\.
Va fi mai u[or dac\ cererea european\ va continua s\ navigheze la capacitate deplin\: în acest caz, economia româneasc\ va avea dou\ viteze, cu industria [i exporturile în redresare [i cu consumurile destinate s\ r\mân\ sub presiune pentru cel pu]in câ]iva ani. Dar dac\ nucleul dur al economiei europene va deraia din nou în recesiune, austeritatea din România – din punct de vedere politic [i economic – va fi greu de parcurs, conchide analistul.