Plan istoric al UE de salvare a Greciei, Irlandei şi Portugaliei de la faliment

Decizia importantă la summit-ul de la Bruxelles: Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) le va oferi celor trei ţări credite cu dobânzi de 3,5%, pe un termen mai îndelungat. Planul de salvare vine în contextul celei mai mari crize din zona euro şi a unor profeţii extrem de sumbre în legătură cu viitorul european.

Liderii din Zona euro s-au întâlnit joi, în cadrul unui summit de urgenţă, la Bruxelles, pentru a încerca să rezolve criza elenă şi să prevină extinderea sa către aşa-numitele economii periferice.

Summitul-ul de la Bruxelles a fost numit de analişti “ultima şansă de salvare a monedei europene”. Chiar de la începutul întâlnirii, cancelarul austriac, Werner Faymann, a solicitat un “plan Marshall” pentru Grecia.

Concluziile preliminare ale summit-ului, publicate într-un raport obţinut de Reuters, arată că Grecia trebuie să pună la bătaie active cu care să garanteze un nou împrumut, iar parte din cele 440 miliarde euro aflaţi în Fondul European pentru Stabilitatea Financiară ar putea fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor, prin împrumuturi către guverne, inclusiv către cele care nu sunt în acorduri de finanţare, conform money.ro.

Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) va furniza Greciei, Irlandei şi Portugaliei credite la dobânzi de 3,5%, iar maturitatea împrumuturilor se va dubla: de la 7,5 ani, la cel puţin 15 ani, mai arată raportul, citat şi de Wall Street Journal.

Liderii europeni iau în considerare şi o extindere a rolului EFSF pentru a ajuta statele mai devreme. Astfel, Fondul European de Stabilitate Financiară va putea acorda împrumuturi statelor, în loc să aştepte până sunt “penalizate” de pieţele financiare.

Reacţia pieţelelor financiare după planul de salvare UE: euro creşte, bursele deschid pe plus

Grecia a primit primul său pachet de salvare în mai anul trecut, însă criza datoriilor subminează în continuare încrederea pieţelor globale în ea, unii analişti sugerând chiar că ameninţă viitorul euro. Politicienii şi investitorii cer o acţiune decisivă, pentru a ajuta la depăşirea aceastei situaţii.

“Nimeni nu ar trebui să îşi facă iluzii; situaţia este foarte gravă”, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. “Necesită un răspuns. Altfel, consecinţele negative vor fi resimţite în toate colţurile Europei şi dincolo de ea”, a adăugat el.

Guvernatorul Băncii Angliei, Sir Mervyn King, a declarat că actuala criză din Zona euro reprezintă cel mai grav şi imediat risc pentru sistemul financiar britanic.

Şi preşedintele american Barack Obama s-a implicat în acest dosar, sunând-o marţi seară pe Merkel, pentru a sublinia importanţa rezolvării acestei probleme pentru refacerea economică globală.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional le-a cerut liderilor europeni să ia măsuri rapide şi decisive. Amânarea lor ar fi foarte costisitoare pentru economia mondială, a avertizat FMI. (realitatea.net)