Plafonul de garantare a depozitelor bancare creşte de la 50.000 euro la 100.000 euro

El a amintit că băncile au posibilitatea să majoreze acest plafon minim de garantare, pentru a atrage cât mai mulţi bani de la clienţi.

Potrivit ministrului, decizia de majorare a plafonului de garantare a depozitelor bancare are un impact financiar negativ estimat la 590 milioane lei.

Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere, în luna octombrie, un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte că angajaţii băncilor sau persoanele aflate la conducerea instituţiilor de credit nu vor mai putea face parte din Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), iar de la începutul anului plafonul de garantare va creşte de la 50.000 euro la 100.000 euro.

Astfel, membrii consiliului de administraţie al FGDSB “nu trebuie să deţină în cadrul vreunei instituţii de credit calitatea de angajat sau director, membru al consiliului de administraţie, comitetului de supraveghere ori directoratului, după caz”, pe lângă prevederile deja existente în lege că aceştia nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al doilea între ei, nu trebuie să fi fost declaraţi faliţi şi nu trebuie să aibă cazier judiciar.

În prezent, Consiliul de Administraţie al Fondului este format din Lia Tase, consilier BNR şi preşedinte al Fondului, şi Romulus Palade, consilier BNR, Lucia Sanda Stoenescu, consilier BNR, Radu Graţian Gheţea, preşedinte Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Negrea, secretar general ARB, Dumitru Laurenţiu Andrei, director general adjunct în Ministerul Finanţelor, şi Radu Constantin Ragea, subsecretar de stat în ministerul Justiţiei.

Gheţea este şi preşedintele CEC Bank, ceea ce înseamnă că nu va mai putea face parte din consiliul de administraţie al FGDSB după aplicarea noilor reglementări.

Proiectul mai prevede eliminarea din categoria resurselor financiare ale schemei de garantare a depozitelor a liniilor de credit stand-by acordate de către instituţiile de credit.

Totodată, proiectul de act normativ introduce condiţii referitoare la constituirea, administrarea şi utilizarea fondului special pentru despăgubirea persoanelor prejudiciate prin măsurile dispuse şi implementate în cursul administrării speciale.

O persoană prejudiciată este definită ca fiind orice persoană care “a obţinut o hotărâre judecătorească executorie prin care i se recunoaşte dreptul de a primi despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a măsurilor dispuse şi implementate în cursul administrării speciale a unei instituţii de credit”.

Fondul special ar putea fi constituit şi alimentat din cotizaţiile anuale ale instituţiilor de credit la fondul special, cotizaţiile suplimentare ale instituţiilor de credit la fondul special, veniturile din investirea sumelor acumulate la fondul special şi împrumuturi.

În situaţia în care resursele financiare acumulate la fondul special nu sunt suficiente pentru a asigura onorarea plăţii despăgubirilor, fiecare instituţie de credit persoană juridică română plăteşte, în termenul comunicat de Fond, o cotizaţie suplimentară, potrivit proiectului de act normativ.