Tuesday , November 29 2022

Noua ordine mondială: inflaţie, foamete, etatism

Ciclul economic lung început în 1980 a luat sfârşit. Lumea începe o nouă etapă, mai tulbure decât precedenta, în care cererea va depăşi oferta, şi unde cuvintele de ordine vori fi inflaţia, foametea şi intervenţia statului în economie, potrivit unui raport al Societe Generale.

În ultimele trei decenii, creşterea puternică a forţei de muncă în Asia şi deschiderea comerţului global au dus la o expansiune considerabilă a capacităţii globale de producţie. Au fost trei decenii de competiţie economică şi de inovaţie care au creat un mediu dezinflaţionist, prin oferta bogată. Perioada a fost una de dobânzi mici, expansiune a creditului şi a pieţelor financiare. Ciclul s-a terminat şi acum lumea a intrat într-o nouă etapă, una în care cererea va depăşi oferta şi va domina piaţa.

Unul dintre factorii centrali ai raportului SocGen este inversarea tendinţei demografice în Asia. Între 1980 şi 2010 populaţia lumii a crescut cu 2,5 miliarde, de la 4,4 miliarde la 6,9 miliarde, cea mai prolifică perioadă din istorie. Cea mai mare parte a creşterii de populaţie a fost în rândul celor de 15-64 ani, adică a populaţiei active, care a crescut în intervalul citat de la 2,6 miliarde la 4,5 miliarde. Aceste peioade au corespuns totdeauna în istorie cu prosperitatea. 2/3-imi din această creştere a populaţiei lucrătoare s-a înregistrat în Asia.

Această creştere a forţei de muncă a fost însoţită şi de o perioadă fără precedent de deschidere a comerţului global şi o mobilitate puternică a capitalului, precum şi de căderea comunismului, expansiunea capitalismului şi reducerea graduală a intervenţiei statelor în economie. Capacităţile de producţie s-au mutat în Asia (cu excepţia Japoniei). De asemenea, Asia, în special China, a cunoscut un boom investiţional în ultimii 15 ani. Asta s-a tradus nu printr-o creştere substanţială a cererii, ci printr-o creştere masivă a ofertei, ca urmare a extinderii fără precedent a bazei de producţie globală.

Ceea ce spun analiştii SocGen ne poate da un răspuns de ce expaniunea monetară puternică nu a avut un efect atât pregnant asupra preţurilor: investiţiile au crescut mai repede decât consumul, pentru că puterea de cumpărare a asiaticilor a fost prea redusă pentru a avea un efect important asupra consumului global. Reducerea ratelor de dobândă a ajutat economia globală până când s-a ajuns la excesul concretizat în criza financiară din 2008.

De situaţia din cei treizeci de ani au beneficiat activele corporative în primă instanţă, apoi bondurile, creditul şi activele imobiliare. De asemenea, deşi creşterea producţiei se întâmpla în Est, ţările Vestice au profitat de o rentabilitate mai mare a capitalurilor. Astfel, spun cei de la SocGen, se explică paradoxul prin care, timp de atâţia ani, profitabilitatea puternică a pieţelor de capital a reuşit să supravieţuiască în nişte economii structural slabe.

Deşi criza financiară din 2008 va schimba faţa lumii în perioada următoare, mai importantă pe termen lung este schimbarea balanţei demografice.

Populaţia lumii va continua să crească, în 2040 urmând să fie atins nivelul de 9 miliarde locuitori. Însă, structura pe vârste a populaţiei nu va mai fi la fel de favorabilă ca acum 30 de ani. În unele ţări vestice îmbătrânirea populaţiei este o realitate de ceva vreme. Până în 2030, proporţia populaţiei din intervalul 15-64 de ani în ţările industrializate se va reduce cu 5 pp la 62%. În aceleaşi timp, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 16% la 22,5%.

În Asia (cu excepţia Japoniei, unde populaţia este mai îmbătrânită decât cea din Vest) lucurile încep, de asemenea, să se schimbe. Creşterea speranţei de viaţă, cumulată cu politicile de frânare a natalităţii au încept să modifice structura populaţiei. În China, ponderea populaţiei de 15-64 de ani a atins limita de sus la 72% în 2010 şi începe să scadă. În toată Asia (fără Japonia), cei de peste 65 de ani vor reprezenta 36% din creşterea de populaţie, după ce în ultimii 30 de ani au reprezentat 10%.

Asta trage în jos dezvoltarea economică. Pentru că bătrânii au tendinţa să consume mai puţin decât adulţii aflaţi în câmpul muncii. Însă, situaţia va fi contrabalansată cu extinderea clasei mijlocii şi, implicit, a consumului în ţările emergente. În China, clasa de mijloc va ajunge la 400 milioane în 2015 şi consumul real se va dubla raportat la anul 2008. Până în 2050, 2/3-imi din cererea globală va veni din ţările emergente.

Inflaţia

Asta va pune o presiune puternică pe preţul materiilor prime. În raportul SocGen se arată că producţia de automobile noi ar trebui să crească cu până la 5,5% pe an pentru a acoperi cererea în următorii 20 de ani. Asta înseamnă că nevoia de metale, spre exemplu, care acum reprezintă 54% din materialele din care este construit un automobil, va creşte şi ea, ceea ce se traduce prin preţuri mai mari. De asemenea, urbanizarea rapidă din Asia cere tot mai multe materiale de construcţie, în special oţel.

Cererea de energie se va dubla sau tripla în următorii 20 de ani, ceea ce înseamnă că rezervele de petrol dovedite se vor epuiza în următorii 15-22 de ani, potrivit estimărilor SocGen.

Consumul de alimente va creşte puternic, în condiţiile în care şi populaţia va creşte. Mai mult, populaţia economiilor emergente a început deja să ceară alimenente din ce în ce mai diverisificate. Chinezii au început să mănânce carne. Vom vedea foamete, după ce investiţiile în alimentaţie au scăzut în ultimii ani ca urmare a randamentelor reduse. De asemenea, o mare parte din terenul arabil este supraexploatat şi multe zone sunt afectate de lipsa apei.

“Scena e pregătită pentru întoarcerea inflaţiei. Este o chestiune de timp până ce inflaţia globală se pune în mişcare”, se arată în raport.

Cicluri economice vor deveni mai dese şi mai violente. Preţul materiilor prime este de aşteptat să varieze putrenic. Asta va avea şi un efect asupra costului capitalului şi asupra ratelor de dobândă.

În lumina noilor evenimente, intervenţionism şi protecţionismul ar domina economia mondială. Guvernele vor dori să se implice tot mai puternic în procesul de alocare a resurselor şi tendinţa globalizatoare a ultimelor decenii ar putea să se transforme într-una de regionalizare. (sursa: money.ro)

Vezi si

Peste jumătate dintre mașinile rulate, ajunse în România din import, au fost avariate 

Una din cinci mașini rulate din România au kilometrajul modificat, iar mai bine de jumătate …