Sunday , October 2 2022

Modificările Codului Fiscal afectează puternic saloanele de înfrumusețare

Reducerea plafonului prin a cărui depășire PFA-urile la normă de venit au obligația de a trece la sistemul real, de la 100.000 de euro la 25.000 de euro, este măsura fiscală care va influența cel mai mult piața saloanelor de înfrumusețare începând cu anul 2023, susțin reprezentanții platformei de rezervări online de profil Stailer.ro, citaîi de Agerpres.


Antreprenorii și specialiștii din industrie sunt și vor fi afectați în mare măsură de modificările la Codul fiscal, iar principalul efect va fi creșterea prețurilor, avertizează Stailer, platforma de rezervări online care a realizat un studiu de impact în rândul saloanelor de înfrumusețare.
“Principalul efect al creșterii taxelor asupra sectorului de beauty din România este că proprietarii de saloane au fost nevoiți deja să concedieze o parte dintre ucenici, care erau angajați cu o normă de 6 ore. Mulți dintre antreprenori nu au mai avut posibilitatea să-și țină în echipă stiliștii part-time de la 1 august 2022, întrucât nu-și mai pot permite”, susțin autorii studiului.
De la 1 august 2022, pentru contractele part-time trebuie plătite taxe, contribuții și impozite aferente salariului minim pe economie, de 2.550 de lei brut.
Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, la nivel național există aproximativ 37.000 de profesioniști în industria de înfrumusețare (număr ce include și PFA-urile), dintre care 14.000 sunt SRL-uri.
“O altă problemă o reprezintă faptul că în piață mereu sunt ucenici care vin să învețe și, prin simplul fapt că lucrează în salon, trebuie să existe o formă de organizare. O altă problemă majoră este că proprietarilor de saloane le este greu să păstreze angajații cu un program de 8 ore”, precizează reprezentanții Stailer.ro.
Conform sursei citate, firmele de profil au angajați cu 6 ore întrucât acesta este timpul efectiv de lucru, însă trebuie să le plătească contribuțiile pentru un program de 8 ore. Totodată, multe probleme apar la saloanele din mall-uri, unde angajații obișnuiau să lucreze în două schimburi de câte 6 ore (12 ore, de la 10 a.m. la 10 p.m., le este impus astfel prin contract de către mall-uri).
De asemenea, măsurile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 vor provoca o creștere semnificativă a evaziunii fiscale. Astfel, o parte din plățile cu cardul vor fi înlocuite de tranzacții informale prin aplicații ca Revolut (o practică prezentă deja în multe saloane).
Potrivit Stailer, multe saloane vor emite bonuri la clienții noi și vor face evaziune pentru serviciile oferite clienților vechi, unde nivelul de “încredere” este mai ridicat. Măsurile nu sunt eficiente, deoarece nu elimină concurența neloială, alimentată de angajații care scot clienții din ecosistem (salon) și iau clienții acasă.
“Prin urmare, antreprenorii și saloanele nu pot concura cu cei care lucrează de acasă, de exemplu, pentru serviciile manichiură. Proprietarii de saloane nu găsesc manichiuriste, deoarece cele mai multe lucrează acasă, ilegal. Aceasta este cea mai afectată nișă de servicii de înfrumusețare, împreună cu make-up-ul. Mulți stiliști vin la salon, își fac clienți și apoi îi duc acasă. Este mult mai profitabil așa, deoarece în salon prețurile sunt mai mari și profitul mai mic. Sau își recrutează clienți de pe rețelele sociale, cu profile de pe care se promovează produse ale diferitelor branduri”, a declarat Andrei Ursachi, CEO Stailer.
Potrivit specialiștilor Stailer, saloanele vor aborda o facturare fragmentată, să nu devină plătitori de TVA, sau își vor crea mai multe firme. În cursurile de pregătire profesională, zona de fiscalitate nu este adusă la cunoștința cursanților Dimpotrivă, sunt încurajați să lucreze ilegal, așa cum profesează o mare parte din colegii de breaslă (cei cu experiență).
Studiul arată că gradul de educație financiară a profesioniștilor din domeniul beauty este foarte redus, mai ales pe partea de fiscalitate, potrivit Stailer. În schimb, saloanele din mall-uri sunt cei mai buni contribuabili, deoarece au reguli foarte stricte.
“De cele mai multe ori saloanele lucrează corect. 90% dintre saloanele de beauty sunt neplătitoare de TVA, deși încasează mult mai mulți bani. Sumele declarate sunt foarte mici, se poate verifica foarte ușor pe site-urile de specialitate. Sumele declarate nu sunt sustenabile pentru un business funcțional. Majoritatea stiliștilor se dezvoltă cu mentalitatea ‘dacă toți fură, eu de ce să plătesc'”, se precizează în material.
Industria de beauty, în care activează peste 37.000 de specialiști (PFA-uri și SRL-uri), este una cu multe probleme. Proprietarii saloanelor de înfrumusețare spun că lucrează în zona gri deoarece altfel nu ar supraviețui și arată cu degetul către cei care lucrează informal de acasă.  (Agerpres)

Vezi si

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pune în dezbatere publică proiectul schemei de ajutor de stat HoReCa 2

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT) pune în dezbatere publică proiectul schemei de ajutor de stat …