În urma eliminării facilităților, salariul minim net al lucrătorilor din construcții se va diminua cu 780 lei

Salariul minim net al lucrătorilor din sectorul contrucțiilor se va diminua cu 780 de lei odată cu eliminarea facilităților, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

“Odată cu eliminarea acestor facilități, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuția la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuția asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilității, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 lei”, a explicat Costin.
Ramona Văleanu, de la BNS, a subliniat că, prin acordul făcut cu sectorul de construcții, facilitățile fiscale trebuie să fie eliminate treptat, între 2025 și 2028.
“Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR și aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. și acolo spune că facilitățile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 și 2028. Păi ce încredere poți să ai în ceva, în nu știu, în Guvernul care îți spune pe gură, a semnat un document și l-a asumat, l-a dus la aprobare și peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?”, a spus reprezentanta BNS.
Conform datelor prezentate de Federația Generală a Sindicatelor “Familia”, de aceste facilități fiscale beneficiază circa 550.000 de angajați, din care 100.000 în industria producătoare de materiale de construcții, iar contribuția la Fondul de pensii este de 5,61 miliarde lei pe an.
Efectele facilităților, sunt, potrivit sindicaliștilor: reducerea evaziunii în construcții; investiții în dezvoltarea profesională a angajaților; creșterea volumului activității în construcții, care a dus la colectarea de taxe mai mari în sector (impozit pe venituri, impozit pe dividende etc); majorarea ponderii sectorului în PIB; încetinirea exodului forței de muncă către alte țări din Europa, dar și readucerea lucrătorilor români acasă.
Dacă facilitățile vor fi eliminate, semnalează sindicaliștii, va încetini creșterea sectorului și contribuția sa la PIB, se vor înregistra întârzieri la proiectele prin Planul Național de Redresare și Reziliență sau vor fi efectuate lucrări de proastă calitate. De asemenea, există riscul reducerii capacității de absorbție a fondurilor europene cu circa 20%, până în 2030, și vor crește cazurile de muncă nedeclarată sau sub-declarată, iar lucrătorii calificați vor pleca spre alte țări din UE etc.
Pe de altă parte, președintele BNS a subliniat că România nu a avut în ultimii 33 de ani “vreo preocupare” legată de politici publice care să vizeze cetățenii în vârstă de muncă. (Agerpres)