Grecia scapă de faliment. Creditorii au acceptat restructurarea datoriei Atenei

Guvernul elen a anunţat că a ajuns la un acord cu creditorii privaţi pentru restructurarea uriaşei datorii. Atena avea nevoie de acest acord pentru a accesa al doilea ajutor financiar oferit de UE şi FMI şi pentru a evita astfel intrarea în incapacitate de plată.

Atena a reuşit să obţină acordul creditorilor privaţi pentru restructurarea datoriei masive pe care a acumulat-o în ultimii ani, potrivit BBC. Ministerul de Finanţe a anunţat că 85,8% dintre creditorii privaţi au acceptat preschimbarea obligaţiunilor suverane pe care le deţin. Grecia avea nevoie de o rată de participare de cel puţin 75%.

Cu un astfel de răspuns, Atena va fi tentată în mod logic să activeze clauze de acţiune colective (CAC), permiţându-i astfel să constrângă minoritatea reticentă deţinătoare de obligaţiuni să urmeze tendinţa, notează AFP.

În acest caz, “participarea va fi de aproximativ 90 la sută” la final, conform estimărilor sursei guvernamentale, reamintind că o decizie în această privinţă ar trebui să fie luată în timpul teleconferinţei Eurogrupului de vineri, la ora 12:00 GMT (13.00, ora României).

Partenerii Greciei doresc de fapt ca sectorul privat să ia parte la efortul de salvare a ţării, cu o contribuţie suficientă pentru a asigura o reducere a datoriei la 120.5 la sută din PIB, în 2020, o cotă considerată că ar garanta întoarcerea acestei ţări la solvabilitate.

Printre creditorii care ar putea fi forţaţi să radieze creanţe se află mai ales şapte case greceşti de asigurări de sănătate şi pensii care au refuzat să facă acest lucru, valoare acestor creanţe fiind estimată la 3,4 miliarde de euro.

Premierul grec, Lucas Papademos, a calificat atitudinea acestora ca fiind “mioapă şi absurdă”.

Papademos a declarat în timpul consiliului de miniştri, de joi, că o rată scăzută de participare ar fi însemnat “pericole pentru creditorii privaţi şi pentru stabilitatea financiară a zonei euro”.

Schimbul concret de titluri este planificat pentru luni în cazul obligaţiuni emise sub incidenţa legii elene (86 la sută din total), şi 11 aprilie pentru restul de titluri, conform calendarului oficial.

În afara instituţiilor mari, restul datoriei greceşti este dispersat între sute de fonduri de investiţii, fonduri speculative şi bănci mici, dintre care unele dintre ele au aşteptat până în ultimul moment pentru a se exprima.

Pieţele au salutat oricum perspectiva ieşirii Greciei din tunel: Bursa din Paris a încheiat joi în creştere puternică (+2,54%), cea din Londra cu o creştere de +1,18%, cea din Frankfurt cu +2,45%, în timp ce pe Wall Street, Dow Jones a crescut cu +0,55%, iar Nasdaq cu +1,18%.