Generatia “nu ne vindem tara” culege pensiile economiei de piata “originale”

Genera]ia care la începutul anilor ’90 îmbr\]i[a sloganul “nu ne vindem ]ara” [i pl\tea pensii de 35% din salariile de atunci este dup\ 20 de ani nemul]umit\ c\ statul [i economia nu mai pot s\ sus]in\ pensii ajunse la jum\tate din salariul mediu, de[i dou\ milioane de români lucreaz\ în str\in\tate.

Democra]ia original\ din România a dus indiscutabil [i la o economie original\, care se bate cu succes pentru locurile din coada clasamentului în toate topurile de performan]\, nu doar la nivelul UE, dar [i al fostelor state comuniste.

Sloganul anilor 90 “Nu ne vindem ]ara” este, probabil, cel mai elocvent în ceea ce prive[te aportul societ\]ii civile la na[terea economiei de pia]\ române[ti, iar cei mai înfoca]i sus]in\tori ai lozincii, sus]inut\ abil de noii politicieni “democra]i”, au fost persoanele de peste 40 de ani, cei care îngroa[\ azi rândurile pensionarilor nemul]umi]i.

Datele statistice arat\ c\ în primii zece ani care au urmat evenimentelor din 1989 pensia medie a coborât de la 35% din salariul mediu la 30% din salariul mediu în anul 1999, pentru ca apoi s\ urce constant pân\ la 50% la finele anului 2009. Pr\bu[irea economiei din primii zece ani de democra]ie a f\cut ca [i raportul dintre contribuitori [i beneficiari s\ scad\ de la aproape doi salaria]i pe un pesionar la doar 0,85 salaria]i pe un pensionar în 2000, raport r\mas subunitar pân\ în prezent.

Media [i politicienii din mai toate partidele prezint\ cazuri disperate de pensionari care tr\iesc sub limita s\r\ciei, iar mul]i dintre ace[tia sunt revolta]i c\ dup\ 30 – 40 de ani de munc\ primesc doar câteva sute de lei, care nu ajung nici pentru plata între]inerii. Aproape f\r\ excep]ie, ace[ti oameni cu adev\rat n\p\stui]i rememoreaz\ perioade dinainte de anul 1989, când “fiecare avea un loc de munc\”, dar uit\ c\, de fapt, toat\ lumea împ\r]ea s\r\cia.

Pensionarii de azi  au “pus um\rul” la aceast\ stare de fapt

Trebuie spus, în primul rând, c\ sistemul public de pensii nu este un sistem contributiv, în care fiecare încaseaz\ în func]ie de cât a contribuit, ci mai degrab\ un sistem de sus]inere a genera]iei în vârst\ de c\tre genera]iile tinere. În acest sistem pensiile depind în mod direct de capacitatea de plat\ a noilor genera]ii, practic de ce a construit vechea genera]ie, de ce economie a l\sat în urm\.

În aceast\ logic\, pensionarii de azi ar trebui s\ în]eleag\, de[i sunt captivii unei realit\]i a cifrelor care putea ar\ta mult mai bine, c\ în mare parte au “pus um\rul” la aceast\ stare de fapt. Ei nu trebuie s\ uite c\ în urm\ cu nici 20 de ani un pensionar primea lunar în medie 35% din salariul unui lucr\tor.

Tot stastiscile spun c\ România se plaseaz\ pe locul doi în Uniunea European\, dup\ Grecia, cum altfel, în ceea ce prive[te raportul dintre sumele pl\tite pensionarilor [i veniturile bugetare. Cheltuielile cu pensiile au reprezentat în România aproape 37% din veniturile bugetare în 2009, raport devansat numai de Grecia, cu 40,5% (date aferente anului 2008).

Altfel spus, România pl\te[te aproape maximul pe care i-l permite economia [i pe care salaria]ii (cei care contribuie), precum [i angajatorii sunt dispu[i s\-l cedeze, pentru c\ statul înregistreaz\, pe de alt\ parte, cele mai mici venituri bugetare din UE.

Ca procent din PIB, România ocup\ la cheltuielile cu pensiile locul 6 în UE [i este pe primul loc în rândul noilor state membre, ceea ce înseamn\ c\ pensionarii români ar putea fi cel mai bine remunera]i dintre to]i pensionarii din fostele state comuniste.

Dac\ lucurile nu stau a[a, este în mare m\sur\ pentru c\ economia româneasc\ este printre cele mai neperformante din Europa, a fost construit\ prin preluarea activelor de]inute pân\ în 1990 exclusiv de stat de c\tre antreprenorii autohtoni, mul]i dintre ei implica]i politic sau provenind din structurile influente înainte de 1989.

Nici angaja]ii companiilor înc\ func]ionale în 2010, nici oamenii de afaceri nu par dispu[i s\ pl\teasc\ mai mult pentru pensiile p\rin]ilor lor. Dac\ în cazul patronilor plata în totalitate a contribu]iilor ar putea ar\ta c\ au dezvoltat afaceri nerentabile pentru sistemul de taxare din România, în privin]a salaria]iilor explica]ia pentru pasivitatea fa]\ de achitarea obliga]iilor c\tre stat o reprezint\ neîncrederea într-un stat neperformant [i înc\ mult prea corupt.

Mai mult, cheltuieli cu pensiile ca procent din PIB mai mari decât România (11,8% din PIB) au în Europa doar Grecia (20,5% din PIB), Fran]a (15,4% din PIB), Italia (15,2% din PIB), Austria (14,2% din PIB) [i Finlanda (13% din PIB). România pl\te[te în contul pensiilor un procent egal cu cel alocat în Germania (11,8% din PIB), cea mai puternic\ economie din Europa.

Reforma propus\ [i asumat\ de România nu va fi suficient\ pentru echilibrarea bugetului de pensii

Este evident c\ situa]ia individual\ a pensionarilor din România este mult alterat\ [i de structura acestui segment, în condi]iile în care doar pu]in peste jum\tate dintre actualii pernsionari au pl\tit contribu]ii la asigur\ri sociale de stat pân\ la vârsta legal\ de pensionare, respectiv 3,1 milioane persoane dintr-un total de 5,7 milioane la finele anului trecut.

Peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipat\, iar 577.000 beneficiaz\ de pensie de urma[. La acea[tia se adaug\ aproape un milion de pensionari pl\ti]i direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt fo[ti agricultori [i 160.000 pensionari din ap\rare, securitate na]ional\ [i ordine public\ (sub 3% din totalul pensionarilor).

Tot datele statistice ne arat\ c\ retorica politic\, de stânga sau de dreapta, nu înseamn\ c\ în perioadele cât au fost la guvernare partidele au fost imprudente, cu excep]ia momentului 2007, când PNL, aflat într-o c\dere puternic\ în sondaje, [i-a asumat o majorare f\r\ precedent a pensiilor, încurajat [i de evolu]ia bun\ a economiei.

Raportat la PIB, cheltuielile cu pensiile au fost men]inute în intervalul 2000 – 2004 la o medie de 8,3% din PIB, iar pân\ în 2006, aceast\ pondere a crescut nesemnficativ. Decizia din iulie 2007 a guvernului T\riceanu de majorare a pensiilor cu peste 25% a dus cheltuielile totale la 9,6% în 2008, pentru ca anul trecut raportul s\ urce vertiginos, la 11,8% din PIB, [i pe fondul ajust\rii foarte abrupte a economiei.

Probabil c\ reforma propus\ [i asumat\ de România în cadrul acordului cu Fondul Monetar Interna]ional (FMI) nu va fi suficient\ pentru echilibrarea bugetului de pensii pân\ în 2020, iar schimbarea mentalit\]ii popula]iei care s\ permit\ treptat mutarea c\tre sectorul privat a “poverii” pensiilor va fi un proces chiar mai lung decât democratizarea ]\rii. (Ovidiu Tempea, Mediafax)