FMI cere tarilor bogate sa o lase mai moale cu austeritatea

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut marţi unor ţări cum ar fi SUA şi Marea Britanie să îşi încetinească ritmul măsurilor de austeritate, în încercarea de a păstra pe drumul cel bun o redresare globală fragilă, relatează publicaţia americană Wall Street Journal.

În raportul său semestrial privind creşterea economică, Fondul a avertizat că măsurile de austeritate ‘prea dure’ luate de SUA vor încetini creşterea economică în acest an şi că reducerea cheltuielilor în cadrul tuturor activităţilor guvernamentale, cunoscută sub numele de ‘sechestru’, a fost calea ‘greşită’ pentru a micşora deficitul bugetar.

Aceste reduceri, se arată în raport, ar trebui să fie înlocuite cu reduceri mai bine ţintite, al căror efect se va face resimţit ulterior, după ce economia câştigă mai multă putere.

La rândul său, guvernul britanic – care în 2010 s-a angajat să scape de criză prin intermediul unor majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli – ar trebui să ia în considerare relaxarea măsurilor sale de austeritate pe fondul unei slabe redresări economice, a avertizat Fondul.

Potrivit raportului, factorii de decizie din zona euro se concentrează prea mult pe atingerea unor ţinte de deficit dure, riscând prin aceasta adâncirea declinului economic.

FMI a cerut, de asemenea, unor ţări cum ar fi Germania, care s-au bazat în mod tradiţional pe exporturi pentru a-şi asigura creşterea economică, să îşi sporească cheltuielile pentru a-şi stimula economiile, dar şi importurile din statele vecine care se confruntă cu probleme.

‘Este nevoie de o cerere mai mare’ în ţările cu excedente comerciale mari, a declarat directorul FMI, Christine Lagarde, într-un discurs de săptămâna trecută. ‘Pentru ţările din Europa de Nord, cum ar fi Germania, aceasta înseamnă a face mai mult pentru a stimula investiţiile’, a explicat ea.

Mesajul FMI rezonează cu mesajul administraţiei Obama şi scoate în evidenţă o prăpastie continuă între liderii principalelor economii cu privire la cea mai bună modalitate de redresare din criza declanşată în urmă cu cinci ani.

Multe guverne europene au redus cheltuielile publice, au crescut impozitele şi au urmărit alte măsuri pentru a micşora deficitele bugetare care au explodat după criza financiară.

Unele dintre aceste state, cum ar fi Grecia şi Portugalia, nu au avut de ales, sub auspiciile planurilor de salvare internaţionale. Altele, cum ar fi Marea Britanie şi Germania, susţin că trebuie să controleze cheltuielile dacă doresc să îşi păstreze costurile de împrumut mici şi cred că această abordare va conduce la o creştere economică puternică pe termen lung. Administraţia Obama şi FMI au avertizat însă că eforturile ar putea fi contraproductive, limitând creşterea economică, ceea ce ar putea creşte deficitele şi face datoriile mai greu de plătit.

Rezultatul contează în Statele Unite, deoarece economia sa este strâns legată de cea europeană şi ar putea fi afectată dacă turbulenţele financiare din zona euro se escaladează.

Germania a rezistat până în prezent presiunii. ‘Nimeni din Europa nu vede această contradicţie între consolidarea fiscal-politică şi creşterea economică’, a susţinut ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, la începutul acestei luni.

La rândul său, guvernul britanic a promis să menţină cursul existent. Condiţiile de creştere economică, a explicat acesta, pot fi restabilite doar prin redresarea finanţelor ţării.

Dezbaterea va continua la Washington în această săptămână, în contextul în care miniştrii de finanţe din întreaga lume se reunesc pentru întâlnirea anuală a FMI, pe fondul unor noi îngrijorări cu privire la creşterea economică în mai multe regiuni-cheie ale lumii. (AGERPRES)