Experți: 2024 va fi anul în care se va așeza noua ordine economică

 2024 va fi anul în care se va așeza noua ordine economică. Toată lumea, de la investitori la companii, guverne și consumatori, va trebui să învețe să trăiască cu dobânzi mari, arată Ziarul Financiar.

Inflația din zona euro s-a retras enorm de mult de la cotele extreme din toam­na anului 2022, dar nu este înfrântă, după cum arată cele mai recente date. Aceasta înseamnă că Banca Centrală Europeană probabil nu va reduce dobânzile atât de repede sau atât de mult pe cât se așteptau, sau doreau, investitorii în urmă cu doar câteva săptămâni.

Pe astfel de așteptări, considerate acum prea optimiste, piețele au crescut anul trecut. De aceea, 2024 ar putea aduce surprize. De altfel, va fi un an în care lumea va trebui să se obișnuiască cu o nouă ordine economică, în care banii nu mai sunt ieftini, scrie Reuters. În plus, în zona euro, noul puseu de inflație vine la pachet cu creșterea riscurilor de recesiune.

Inflația din zona euro a atins vâr­ful, 10,6%, în octombrie 2022. În de­cem­brie anul trecut, indica­to­rul arăta 2,9%, potrivit Eurostat. Este o cotă joasă, apropiată de ținta de 2% a BCE, dar în creș­tere. În noiembrie, inflația a fost de 2,4%, nivel suficient de jos pentru ca piețele financiare să parieze că banca centrală a zo­nei euro va începe să reducă do­bânzile cel mai devreme în martie și că până la sfârșitul anului viitor referința dobânzilor la depozite va fi împinsă de la 4% în prezent la 2,5%.

Traiectoria actuală a inflației pare însă să confirme predicțiile BCE, care arată pentru 2024 variații în intervalul 2,5-3% și o nouă re­priză de încetinire în 2025. Dar în ultimii ani calculele bancii centrale s-au dovedit mai mult greșite, sugerând că banca nu înțelege pe deplin comportamentul prețurilor în situații deosebile. De aceea, oficialii care stabilesc politica mone­tară a BCE au ales să ia de­cizii pas cu pas în baza da­te­lor din economie. și de aco­lo vin informații care nu în­cu­rajează deciziile radicale. Spre exemplu, accelerarea infla­ției din decembrie are la bază factori tehnici, cum ar fi sfârșitul unor programe guvernamentale de subvenții pentru energie. În Franța, plafonul creșterii prețurilor energiei a fost ridicat de la 1 ianuarie de la 4% la 15%.

În prezent, spun câțiva analiști, piețele par s-o fi luat înaintea băncii zonei euro, unele dobânzi de pe piață reducându-se atât de mult încât zădărnicesc o parte din eforturile BCE, forțând instituția să țină dobânzile sus pentru mai mult timp pentru a da restricțiilor econo­mice suficient spațiu pentru a reduce presiunile inflaționiste. Investitorii, optimiști în ceea ce privește inflația, cred că BCE este și ea prea optimistă în privința creșterii economice.

Semnalele de recesiune se întețesc în Ger­mania, cea mai mare economie a Europei, și în alte părți ale zonei euro. Vânzările de retail din Germania au scăzut în ritm lunar în noiembrie, potrivit statisticii oficiale germane. Franța este în recesiune și sectorul serviciilor s-a micșorat în decembrie. Întreaga activitate de afaceri din zona euro a scăzut în ultima lună a anului trecut. Activitatea fabricilor se contractă de 18 luni. De aceea, spun analiștii, este foarte pro­babil ca zona euro să fi intrat anul trecut în recesiune. În mod normal, recesiunea descura­jează consumul și frânează inflația.

Pe acest lucru mizează piețele când pariază pe deciziile BCE. Dar poate că nici recesiunile nu mai sunt ce-au fost. În SUA, economia dă peste cap prin rezistența ei așteptările piețelor. În pofida dobânzilor mari, consumatorii ameri­cani continuă să cheltuiască, pe orice, probabil din rezervele constituite în timpul pandemiei. De asemenea, America a devenit un adăpost sigur pentru investițiile internaționale într-o lume tot mai haotică. (Mediafax)