Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
Evolutia actiunilor Gabriel Resources la bursa, strans legata de politica de la Bucuresti
Aurul românesc a avut la bursa din Toronto o evoluţie ce seamănă cu un “montagne russe”. Unul politic. Evoluţia cotaţiilor este strâns legată de declaraţiile sau acţiunile politicienilor de la Bucureşti. Dacă acestea erau negative pentru proiect, titlurile companiei cădeau. Dacă erau pozitive, urcau. Încetul cu încetul, aşa se fabrică… profitul. “Rima” a rămas la chibiţi, banii, în conturile cui trebuia.
Cumperi când cotaţile sunt jos, vinzi când cotaţiile sunt sus. O schemă aparent simplă, una veche cam de când există viaţă pe bursă. Cam aşa s-a întâmplat şi cu acţiunile Gabriel Resources la bursa din Toronto, Canada. De-a lungul anilor, a sensibilizat mulţi analişti care au bănuit că politicienii români nu sunt străini de acest “montagne russe” bursier.
În 2004, când s-a sugerat abandonarea proiectului, cotaţia s-a redus cu 11% într-o singură zi. După doar două luni, când era clar că politicienii nu vor renunţa, acţiunile recuperaseră deja mare parte din pierdere.
Reţine atenţia momentul octombrie 2008 când, după o şedinţă comună a guvernelor ungar şi român, la insistenţele părţii maghiare a fost amânată o decizie în privinţa exploatării. Cotaţiile au ajuns la un minim istoric, 1,05 dolari. Două luni mai târziu, în ianuarie 2009, când statul român a reluat brusc procedurile, acţiunile au recuperat rapid din valoare.
Decembrie 2009. Puţini îşi amintesc de faptul că şi guvernul Boc a inclus Roşia Montană în programul de guvernare. Prin amabilitatea ministrului Adriean Videanu. Coincidenţă sau nu, acţiunile au ajuns la 4,61 dolari pe acţiune, un nou record.
După câteva luni de acalmie, s-a ajuns la maximele de la finalul anului 2010 şi începutul anului 2011: 8,08 dolari pentru o acţiune. Record istoric. Evoluţia a avut la bază anunţurile susţinute pe parcursului lunilor septembrie şi octombrie 2010 cu privire la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană. Randamentul pe trei luni a fost de aproape 75%..
Nici 2011 nu a fost prea monoton pentru investitori în acţiuni Roşia Montană. Până la jumătatea anului, în lipsa unor informaţii pozitive, acţiunile au pierdut 16,5%. Însă, după 6 iulie 2011, canadienii au primit, aproape nesperat, certificatul de descărcare arheologică. Şi pierderea a fost ulterior acoperită din plin.
O altă cădere semnificativă, de natură politică, a cotaţiilor companiei, a fost legată de o decizie a curţii de apel Alba Iulia, din aprilie 2012, prin care a fost anulată o hotărâre a Consiliului Local din Roşia Montană, legată de dezvoltarea zonei industriale. S-a ajuns la un minim istoric, de 1,7 dolari per acţiune. Numai că preşedintele Traian Băsescu a ţinut o amplă prelegere despre necesitatea luării unei decizii în ceea ce priveşte exploatarea de la Roşia Montană. “Ori laie, ori bălaie”, spunea preşedintele şi îi trimitea pe cei care erau împotriva proiectului să vadă sărăcia din zonă. Curată gură de oxigen pentru acţiuni. Au început să urce, iar în câteva luni au ajuns la 2,65 dolari.
Anul 2013, mijlocul lunii aprilie. Acţiunile Gabriel Resources au pierdut la bursa canadiană peste 40% din valoare, până la 1,30 dolari. Titlurile s-au prăbuşit din două motive: anunţul făcut de banca centrală a Canadei de revizuire în scădere a prognozelor de creştere economică şi anunţul făcut de guvernul României în sensul renegocierii contractului de exploatare de la Roşia Montană.
Finalul îl ştim. Protestele din ultima săptămână au dus acţiunile la 0,65 dolari. Din nefericire, premierul, prin declaraţii fără noimă despre un eventual prejudiciu provocat companiei Gabriel Resources, a mai revigorat acţiunile canadienilor. Şi au recuperat cam 100 de milioane, dacă este să ne gândim la capitalizare.
