Tuesday , January 31 2023

Erste: Ţările din Europa Centrală şi de Est ar trebui să reziste mai bine la noua criză financiară

Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) ar trebui să reziste mai bine la noua criză financiară care se anunţă decât la cea care a urmat falimentului Lehman Brothers, datorită gradului redus de îndatorare, consolidării fiscale şi scăderii deficitelor de cont curent, potrivit unei analize Erste.

“La prima vedere, situaţia actuală din Europa Centrală şi de Est poate părea asemănătoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune rămân aceleaşi – posibila prăbuşire a cererii globale şi oprirea bruscă sau chiar inversarea fluxurilor de capital. Aşadar, dacă economia din zona euro frânează brusc, Europa Centrală şi de Est nu va evita contagiunea. Dar există trei motive pentru care regiunea ar trebui să reziste mai bine (decât zona euro) de această dată comparativ cu perioada post-Lehman: niveluri mult mai reduse ale datoriei publice, îmbunătăţirea consolidării fiscale şi diminuarea deficitelor de cont curent”, a declarat într-un raport Juraj Kotian, co-director de cercetare macro/fixed income ECE în cadrul Erste Group.

Nicunul dintre cele opt state din ECE analizate de Erste nu se află într-o situaţie atât de problematică precum ţările de la “periferia” zonei euro (Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia – n.r.) în privinţa dezechilibrelor contului curent, sustenabilităţii datoriei publice sau expunerii din sectorul bancar, notează Erste.

În 2009, după falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers, pieţele se concentrau pe dezechilibrele externe din anumite ţări din Europa Centrală şi de Est şi ignorau complet gradul redus de îndatorare caracteristic acestei regiuni.

În situaţia actuală, pieţele fac o diferenţiere mult mai riguroasă în funcţie de nivelul datoriilor fiecărui stat, se spune în raport.

În plus, ţările din regiune şi-au corectat deficitele structurale, la presiunile pieţelor şi ale programelor cu Fondul Monetar Internaţional, sub nivelurile anterioare crizei din 2008-2009, reuşind în acelaşi timp să restrângă deficitele de cont curent, “călcâiul lui Ahile” pentru multe state din ECE în criza din 2009.

Aceste evoluţii au redus substanţial necesarul de finanţare externă al ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care a generat în trecut un grad ridicat de vulnerabilitate la şocurie externe.

Totodată, unul dintre cei mai importanţi factori care vor ajuta ţările din ECE să se adăpostească parţial de noua criză din zona euro este dimensiunea redusă a componentei ciclice a PIB, potrivit Erste.

“Economiile din regiunea ECE se află într-un stadiu complet diferit al ciclului economic comparativ cu situaţia de acum trei ani, ceea ce înseamnă că scăderea actuală a activităţii are un impact mai puţin sever asupra creşterii economice. În 2008, investiţiile şi oferta se situau la niveluri extrem de ridicate şi au făcut ca economiile să se situeze peste nivelul potenţial al PIB. De atunci, aceste două componente ciclice ale PIB-ului au devenit mai moderate”, se spune în raport.

Astfel, economiile din regiune funcţionează aproape sau uşor sub potenţial şi, prin urmare, PIB-ul nu se va reduce atât de puternic în cazul unui şoc extern, estimează banca austriacă.

“Cel mai important este că porţiunea ciclică a PIB nu este atât de ridicată ca în 2008. Este mai puţin loc pentru reducerea investiţiilor, care a fost cel mai mare contributor la depresiunea economică din 2009”, a declarat analistul Erste Juraj Kotian într-o conferinţă.

Erste aminteşte, în raport, că România are unul dintre cele mai reduse niveluri ale datoriei publice din ECE şi din Europa, de circa 31% din PIB, faţă de peste 80% la nivelul zonei euro.

De asemenea, România şi-a redus deficitul de cont curent de la 13,4% în 2007 la un nivel estimat de 4,4% în acest an şi a reuşit una dintre cele mai puternice corectări ale deficitului structural, care este estimat de Comisia Europeană la 3,3% în 2011, faţă de 8,7% în 2008.

Vezi si

Amenzi de până la 40.000 de lei pentru comercianții de băuturi care nu se înscriu pe platforma RetuRO până la finalul lunii februarie. Consumatorii vor plăti 50 de bani garanție, recuperată după ce returnează ambalajul

Garda de Mediu va da amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru comercianții de …