Deciziile imediate ale lui Obama, decisive pentru economia globala

Democratul Barack Obama a facut din nou istorie, castigand un nou mandat de presedinte al Statelor Unite, dupa ce l-a invins pe republicanul Mitt Romney, in contextul unei cresteri economice slabe si a ratei ridicate a somajului.

In continuare, Obama va trebui sa se confrunte cu aceleasi perspective dezolante, iar solutionarea rapida a problemei reprezentata de asa-numitul “varful fiscal”, identificata ca o amenintare la adresa intregii economii globale, este vitala.

In primul sau mandat, rezultatele nu au fost spectaculoase, dar, cu siguranta, Obama a oprit inrautatirea situatiei, iar acesta a fost, probabil, cel mai puternic argument economic in favoarea realegerii lui. Economia americana se afla in plin declin cand Obama s-a instalat la Casa Alba in 2008, perioada in care bancile si producatorii auto se confruntau cu probleme grave, iar numarul somerilor ajungea la 800.000 pe luna.

Raspunsul presedintelui a fost introducerea unui program de stimulare agresiv, salvarea General Motors si Chrysler, aplicarea unor teste de stres dure pentru banci si cresterea ratei de capitalizare, contribuind, astfel, la evitarea depresiunii. Totusi, mesajul este greu de inghitit atunci cand cresterea este extrem de redusa, iar locurile de munca sunt tot mai putine, scrie The Economist

Economia SUA a aratat unele semne de imbunatatire in lunile recente: rata somajului a scazut sub 8%, actiunile s-au apreciat, sectorul imobiliar a inceput sa isi revina, iar americanii au cumparat masini si alte bunuri de valoare mare dupa ce, timp de patru ani, au platit doar datorii.

“Varful fiscal” ar putea arunca SUA in recesiune

Totusi, cresterea economica este anemica, multe economii europene se afla in recesiune, iar avansul a incetinit in China, la o rata de 7,4% in trimestrul trei comparativ cu 9,2% anul trecut.

Principalii indici ai burselor europene au crescut, miercuri, in urma victoriei lui Obama, insa castigurile sunt probabil limitate, atentia investitorilor fiind acum centrata asupra “varfului fiscal” de 600 de miliarde de dolari, respectiv 4% din produsul intern brut al SUA, constand intr-o crestere a taxelor concomitent cu reducerea cheltuielilor incepand cu anul viitor, noteaza The Wall Street Journal.

Potrivit specialistilor din cadrul Bancii Mondiale, o astfel de consolidare fiscala ar insemna o reducere de PIB cu 2,2% in 2013, stergand, practic, toata cresterea pe care tara ar inregistra-o anul viitor, iar recesiunea din SUA ar insemna un dezastru pentru cresterea globala.

O solutie depinde de rezultatul negocierilor dintre Casa Alba si Congres. Un impas politic poate arunca economia americana in recesiune in doar cateva luni. Masurile sustinute de Obama vizeaza majorarea taxelor pentru americanii bogati, reducerea impozitului pe profit, dar si eliminarea anumitor deduceri pentru mediul de afaceri.

Pozitia fiscala a SUA se va inrautati, in conditiile in care Obama va continua aceeasi politica, considera investitorul Jim Rogers.

“America va cunoaste o incetinire a cresterii economice, vor fi mai putine locuri de munca, mai multi someri si tensiuni pe pietele monetare”, a spus Rogers.

Rezerva Federala va printa mai multi bani, iar acest lucru nu este benefic pentru economia globala.

“Ar trebui sa fi ingrijorati, eu sunt ingrijorat”, a adaugat investitorul, citat de Economics Times.

SUA vor continua, probabil, politica monetara relaxata, inundand piata mondiala cu dolari si provocand diverse reactii pe glob, a afirmat analistul Lucian Davidescu.

“Din punct de vedere al impactului economic, exista o caracteristica principala care ar trebui urmarita, respectiv politica fiscala si monetara. Politica fiscala, pentru ca este atributul direct al guvernului, si politica monetara, pentru ca este fortata sa se acomodeze politicilor guvernamentale.

O politica monetara laxa, expansionista, care este de presupus ca va continua in noul mandat a lui Barack Obama este de natura sa inunde piata mondiala cu dolari si, in acest fel, sa provoace efecte diverse pe glob”, a spus analistul pentru Ziare.com.

“Pentru Statele Unite este simplu, este o socializare a problemelor economice prin potentialul inflationist pe care il are, nu neaparat prin inflatie pentru ca nu inseamna ca se materializeaza. In schimb, inflatia data de tiparirea de dolari se materializeaza in alte tari, cum este China, de exemplu, sau tiparirea de dolari poate sa se materializeze in investitii, cum este cazul Romaniei. Pentru Romania putem spune ca este o veste buna”, a adaugat acesta.

Socializarea datoriilor presupune situatia in care o banca centrala din dreptul suveran de a tipari moneda finanteaza datoriile statului direct sau indirect, ceea ce inseamna ca aceste datorii sunt suportate pana la urma de toata lumea. In contextul in care datoria publica a crescut foarte mult si nu sunt bani pentru a-i da inapoi creditorilor, atunci o banca centrala decide sa tipareasca bani, generand cresterea masei monetare creste si reducerea valorii fiecarui dolar, a explicat analistul.

In conextul in care moneda euro se confrunta la randul sau cu probleme, SUA pot sa foloseasca tiparnita mai mult decat Europa.

“SUA riscau sa isi slabeasca statutul de moneda de rezerva a lumii, insa, pentru ca nici euro nu se constituie ca o alternativa, este mult mai usor pentru dolar sa isi gaseasca in continuare cumparatori si, astfel, statului american ii este, in continuare, usor sa isi finanteze datoriile pe seama propriilor contribuabili, dar si pe seama contribuabililor din alte tari”, a incheiat analistul.