Tuesday , April 16 2024

De ce cheltuielile statului cresc mai repede decât veniturile și guvernul face deficit mai mare

 Deficitul bugetar a crescut în februarie și a ajuns la 17 mld. lei. Veniturile au avut un plus de 8%, până la 74 mld. lei, dar cheltuielile au urcat mai rapid, cu 17%, și au fost de 91 mld. lei. Veniturile din impozitul pe profit scad, dar toate cheltuielile cresc.

Așa cum arată datele statistice, economia și consumul continuă să crească și ar trebui să alimenteze bugetul de stat. Pe contrasens cu economia, veniturile publice cresc sub avansul cheltuielilor, ceea ce face ca deficitul bugetar să crească, în loc să scadă, așa cum este programarea bugetară din acest an.

Cum de nu reușește guvernul Ciucă să scadă deficitul bugetar, în condițiile în care economia merge cu motoarele turate, se întreabă ZF.

Combustibilii excepționali de anul trecut încep să se epuizeze, spune Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen Bank România. Bugetul statului român revine astfel la o realitate în care colectarea de taxe și impozite este la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană.

„Bugetul nu mai beneficiază de acele venituri excepționale din energie și de prețurile mari care au adus venituri mari la bugetul de stat. Revenim acum la o realitate bugetară, care înseamnă venituri foarte mici din taxe și impozite și posibilități limitate de ajustare.”

Veniturile bugetului public au fost de 74 de mld. de lei în primele două luni din an, în creștere cu 9%. Cheltuielile, pe de altă parte, au crescut cu 17% și au ajuns la 91 de mld. de lei. În consecință, arată execuția bugetară la două luni din 2023, deficitul public s-a mărit la 17 mld. lei, adică peste 1% din PIB-ul de 1.600 mld. lei, prognozat de guvern.

„Deficitul bugetar este foarte mare pentru luna februarie. Față de o țintă de 4,4% din PIB pe tot anul, 1% pe primele două luni este foarte mare. Avem limitări în ceea ce privește reducerea deficitului până nu se produc modificări structurale pe partea de venituri sau cheltuieli”, mai spune Ionuț Dumitru. Veniturile din impozitul pe profit au scăzut cu aproape 17%, arată execuția bugetară, în vreme ce veniturile din impozitul pe venit au crescut cu 42%, pentru că a crescut impozitul pe dividende de la 1 ianuarie, de la 5% la 8%.

Veniturile nete din TVA, cea mai importantă taxă, au crescut cu sub 2%, în condițiile în care inflația a fost de circa 15%. Cheia este la rambursările de TVA, care au crescut cu 78%, față de primele două luni din an.

Veniturile din accize au fost de 5,3 mld. lei, o scădere de 9,1% an/an: „Această evoluție este explicată de contracția cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condițiile reducerii nivelului accizei4 de la 1 ianuarie 2023. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, notează cei de la Finanțe în nota care însoțește execuția bugetară.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au fost de 91 mld. lei, în creștere cu 17% în ianuarie-februarie 2023, față de aceeași perioadă din anul trecut. Dintre acestea, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 20 mld. lei, în creștere cu circa 8% față de anul trecut. Cu bunurile și serviciile guvernul a cheltuit 11,5 mld. lei, 24%.

La dobânzi creșterea de cheltuieli este de 60% față de aceeași perioadă din anul trecut. Guvernul a plătit dobânzi în valoare de 7,3 mld. de lei în primele două luni din 2023.

Astfel, deficitul bugetului statului a fost de 17 mld. de lei în primele două luni din an, în creștere de la 9,5 mld. de lei în perioada similară din 2022.

„(Creșterea deficitului s-a) datorat în principal creșterii volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 mld lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, justifică Finanțele creșterea deficitului bugetar. (Mediafax)

Vezi si

Romsilva va reîmpăduri peste 340 hectare fond forestier afectate de calamități cu fonduri din PNRR

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va reîmpăduri 341,1 hectare afectate de calamități, precum doborâturi …