Saturday , February 4 2023

Creşterea economică pe termen scurt va fi de pana la 1%, iar revenirea nu va fi rapidă

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR

Potenţialul de creştere economică pentru România este cuprins între 0 şi 1% pe termen scurt, şi se situează la 2-3% pe termen lung, a declarat, miercuri, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, menţionând că există unele semne că revenirea nu va fi rapidă.

“Acum principala provocare pentru România în următorii câţiva ani este să reuşim să asigurăm sustenabilitatea fiscală a României fără să confiscăm perspectivele creşterii economice”, a spus Croitoru, în cadrul seminarului EU-Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB.

Astfel, el a explicat că este nevoie de reforme structurale care să meargă cu mult dincolo de ajustările fiscale avute acum în vedere şi de o majorare a potenţialului economic al României.

“Ceea ce s-a înţeles cu adevărat în ultimele câteva săptămâni este că România nu poate să crească fără bani străini. Şi de aceea cred că se vor depăşi toate problemele politice şi acordul cu FMI va fi dus la cap şi va fi semnat şi unul nou. Cred că se vor intensifica eforturile de atragere a banilor nerabursabili şi fără dobândă de la UE. Ceea ce cred că s-a înţeles mai puţin este că potenţialul de creştere economică al României a scăzut şi că reluarea creşterii economice, să zicem că se reiau intrările de capitaluri, fără anumite reforme care să ducă la creşterea potenţialului de creştere, va crea nu numai locuri de muncă, ci şi probleme”, a continuat oficialul BNR.

El a precizat că actuala criză a provocat modificări structurale esenţiale, care au dus la reducerea ratei potenţiale de creştere economică la 2-3% pe termen lung, potrivit unor estimări, şi la sub 1% pe termen scurt.

Croitoru a explicat că dacă pe termen scurt creşterea economică ar fi de a 1,5% şi dacă reluarea se va realiza împreună cu intrări mari de capital, atunci vor exista presiuni inflaţioniste şi deteriorări ale deficitului de cont curent.

“Dacă intrările de capital nu sunt mari, atunci vom avea doar presiunie inflaţioniste. Provocarea pentru România este să-şi crească potenţialul de creştere economică, ceea ce va dura câţiva ani”, a mai arătat Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR a menţionat că printre reformele structurale necesare se numără şi “abţinerea de la măsuri care să întârzie atingerea condiţiilor de finanţare din partea sectorului bancar a celui privat”.

“Trebuie să avem grijă de competitivitate pentru că sunt unii factori care ajută, de exemplu iniţiativa privată din România în domeniul exporturilor a fost foarte dinamică, s-au făcut schimbări în structura exporturilor. În acelaşi timp s-au făcut ajustări în costurile unitare cu munca. Aceste costuri unitare ale muncii sunt cam la jumătatea mediei din UE. Deci, este loc de creştere şi vor creşte aceste costuri în România. Când creşti aceste costuri înseamnă că trebuie să ai foarte multă grijă de costurile marginale, respectiv raportul între salarii şi productivitatea muncii. Trebuie să ai grijă ca, ştiind că ai această tendinţă de creştere, să crească ambele componente cu ritmuri destul de susţinute”, a mai afirmat Croitoru.

El a menţionat că nivelul competitivităţii depinde şi de rata de schimb.

“Sunt câteva semne că revenirea nu va fi relativ rapidă. În primul rând, la intrările de capitaluri nu sunt semne că vor fi reluate în sectorul privat. Deocamdată nu sunt aceste semne (…) Apoi, sentimentul economic este foarte negativ în România şi greu de reversat, pentru că noi suntem concentraţi pe sentimentul negativ, astfel consumul privat va fi în continuare restrâns de cererea foarte slabă. Datoriile pe care le are gospodăria medie din România, ca procent din venitul disponibil, se ridică la 22%, adică dublul mediei din UE. Acest lucru înseamnă că însăşi reluarea creditării nu va fi uşoară. Apoi, statistic pentru România, utaţi-vă la anii 1997 – 1999, tot trei ani a stat România în recesiune”, a continuat Croitoru.

El a mai arătat că, potrivit uni studiu internaţional, de obicei o ţară îşi revine în acelaşi număr de ani ca perioada în care a beneficiat de intrări mari de capitaluri.

Vezi si

Pentru guvern, inflația puternică din 2022 nu a fost chiar o veste rea

Inflația a ajutat guvernul să se laude cu o creștere de venituri de 21% în …