CE estimează un deficit de peste 6,5% din PIB în 2024; Consiliul Fiscal îl situează în jur de 6,4%

Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul României la peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, se arată în Raportul de analiză a convergenței “România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024 – “Europa și pierderea dividendului păcii”.

“În acest context, cu multe riscuri și pericole, sunt de înțeles dificultățile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflația IPC merge în jos și este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană). În 2023, nu s-au realizat progrese față de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt în creștere pe bugetul public. Dată fiind execuția bugetară de până acum și alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB. Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deși programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare. În 2025, se va simți și impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parțial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) și Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR)”, susține Daniel Dăianu, coordonatorul echipei de proiect.

Potrivit acestuia, rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni. Daniel Dăianu menționează că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent, ajuns la circa 7% din PIB, față de peste 9% în 2022, pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb.

“Consolidarea fiscală este îngreunată și de confuzii în dezbaterea publică. Unii afirmă că, atât timp cât investițiile publice sunt în preajma deficitului bugetar, finanțele publice nu sunt primejduite. Este o teză falsă, ce ignoră că mult din investițiile publice sunt fonduri europene. Iar banii europeni nu finanțează deficitul bugetar – ele se văd pe ambele părți ale bugetului public. Deficitul bugetar se finanțează de pe piața internă și cea externă. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de banii europeni; finanțarea se face prin investiții străine directe și împrumuturi. Banii europeni pot limita însă deficitul de cont curent, așa cum fac remiterile. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenței la UE, așa cum NATO este centura de securitate pentru România. Banii europeni susțin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susținerea educației și sănătății publice, sprijină balanța de plăți etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran”, afirmă Daniel Dăianu.

Conform sursei citate, România se află în PDE și Guvernului, potrivit noului cadru de guvernanță economică (fiscală) din UE, i se cere să trimită un program clar, și ca orizont de timp, de consolidare fiscală, ce ar avea ca instrument operațional controlul cheltuielilor nete.
“Acest program trebuie să țină cont de impactul reformelor sistemului de pensii și al celui de salarizare, care măresc cheltuielile rigide ale bugetului și complică procesul de consolidare fiscală. Uniunea gândește de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiția globală, în a ține pasul cu SUA și China în domenii de vârf, inclusiv privind utilizarea IA. Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicațiile războiului din Ucraina și ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurența economică, ci și de pace, democrație. Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija nevoia de a combate efecte nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. și trebuie evitată o escaladare a conflictelor militare care ar putea conduce la o catastrofă nucleară. Armele nucleare trebuie să fie supuse unor aranjamente de control la nivel internațional. Europa trece prin vremuri foarte dificile și periculoase”, se mai spune în Raport.  (Agerpres)