Thursday , February 2 2023

Ce câştigă România din noua Politică Agricolă Comună propusă de Dacian Cioloş

Fermierii din România ar urma să primească plăţi directe la hectar cu cel puţin 5% mai mari începând 2013, urmând ca până în 2016 să se apropie de media europeană, conform propunerilor făcute de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, în cadrul noii Politici Agricole Comune (PAC).

Dacian Cioloş a prezentat, miercuri, propunerile finale pentru reformarea agriculturii europene, insistând asupra faptului că noile state membre parcurg o perioadă de tranziţie până când pot acorda 100% din această plată. În cazul României, tranziţia se termină în 2016.

Până când se atinge nivelul de 100%, noile state membre pot acorda, din bani proprii, asa zisele plăţi naţionale complementare directe.

Plăţile directe sunt un sprijin pentru susţinerea venitului de bază al agricultorilor în condiţiile în care, la nivel european, aceştia câştigă în medie, cu 42% mai puţin decât lucrătorii din celelalte sectoare economice

România, cel mai mare buget

În conformitate cu Cadrul Financiar Multi-anual adoptat de Comisia Europeană (proiectul de buget pentru 2014-2020), bugetele naţionale pentru plăţile directe vor fi ajustate astfel încât statele care primesc o plată la hectar mai mică de 90% din media UE 27 să primească mai mult. Diferenţa până la 90% din media europeană va fi redusă cu o treime

De exemplu, dacă un stat membru primeşte o sumă pe hectar care este în medie 75% din media europeană, adică cu 15% sub 90%, aceasta va creşte gradual până la 80%.

În condiţiile în care pentru celelalte state membre plăţile directe scad sau sunt menţinute la acelaşi nivel, Letonia, Estonia, Lituania, România şi Portugalia sunt statele membre care vor beneficia de o creştere a plăţilor directe în următoarea perioadă.

Letonia este cea care va beneficia de creşterea plăţii la hectar, pornind însă de la cel mai scăzut nivel din UE. Datorită suprafeţei mari de teren agricol, prin redistribuire, România va primi bugetul cel mai mare

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, marii perdanţi ai reformei ar urma să fie Olanda, Danemarca şi Belgia. Franţa ar urma să aibă o reducere de doar 2%, în timp ce ferma medie britanică ar fi subvenţionată cu aproximativ 1% mai mult.

Eliminarea criteriilor istorice

Cu toate acestea, guvernul britanic consideră schimbările aduse de PAC, care preconizează reduceri ale cheltuielilor cu 9% până în 2020, drept o oportunitate pierdută. Executivul britanic va critica recentele propuneri ale Comisiei Europene (CE) pentru reformarea PAC drept o dare înapoi a ceasului cu mai multe decenii.

Argumentul lui Dacian Cioloş sună exact invers. Redistribuirea subvenţiilor are în vedere eliminarea aşa-ziselor criterii istorice, care ţineau de cronologia aderării statelor la UE.

Ce se schimbă

Principalele schimbări pe care urmează să le aducă noua PAC includ, alături de redistribuirea plăţilor directe, diversitatea culturilor şi protejarea spaţiilor agricole. Astfel, se vor planta nu mai puţin de trei specii pe o exploataţie, o singură cultură nu va avea voie să ocupe mai mult de 70% din cultură, iar 7% din total va trebui lăsat necultivat pentru a proteja mediul şi pentru a încuraja regenerarea zonei. De asemenea, plătile către exploataţiile mari vor fi limitate la 300.000 de euro pe an. Asta pentru că circa 80% din subvenţiile europene ajung în prezent la doar 20% din ferme.

Potrivit documentelor PAC, bugetul alocat sectorului agricol va scădea de la 57,4 miliarde de euro în 2013 la 50,2 miliarde de euro în 2020 şi va reprezenta 33% din totalul bugetului UE.

Decalogul PAC

1. Dinamizarea ocupării forţei de muncă

De plata de bază pentru susţinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Această subvenţie va scădea progresiv începând de la 150 000 EUR şi va fi plafonată la 300 000 EUR pe an pentru un fermier; în acelaşi timp, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de exploataţii. De asemenea, plăţile directe vor fi fi distribuite în mod mai echitabil între fermieri, între regiuni şi între statele membre.

2. Gestionarea crizelor

Volatilitatea preţurilor reprezintă o ameninţare pentru competitivitatea pe termen lung a sectorului agricol. Comisia propune „plase de siguranţă” mai eficace, cu o capacitate de reacţie sporită pentru sectoarele agricole cele mai expuse crizelor.

3. Protecţia productivităţii.

Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, Comisia propune ca 30 % din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale, cum ar fi: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor.

4. Investiţii în cercetare

Comisia propune dublarea bugetului alocat cercetării şi inovării agronomice şi găsirea unor soluţii pentru ca rezultatele cercetării să se traducă în practică, prin intermediul unui nou parteneriat pentru inovare.

5. Lanţ alimentar competitiv

Aflată la baza lanţului alimentar, agricultura este foarte fragmentată şi puţin structurată. Pentru a consolida poziţia fermierilor, Comisia propune sprijinirea organizaţiilor de producători, a organizaţiilor interprofesionale şi dezvoltarea circuitelor scurte între producători şi consumatori (fără prea mulţi intermediari). Pe de altă parte, sistemul cotelor de zahăr, care nu mai este atât de pertinent, nu va fi prelungit după 2015.

6. Măsuri de agromediu

Comisia propune ca protejarea ecosistemelor, refacerea acestora şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, precum şi utilizarea eficace a resurselor să constituie două dintre cele şase priorităţi ale politicii de dezvoltare rurală

7. Încurajarea tinerior fermieri

Două treimi dintre fermieri sunt în vârstă de peste 55 de ani. Pentru a susţine crearea de locuri de muncă şi pentru a încuraja generaţiile tinere să se implice în sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare de care să poată beneficia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, fermierii care nu au împlinit 40 de ani.

8. Ocuparea în mediul rural

Comisia propune o serie de măsuri de stimulare a activităţii economice în zonele rurale şi de încurajare a iniţiativelor de dezvoltare locală. De exemplu, va fi creat un „set de demaraj” pentru sprijinirea proiectelor de microîntreprinderi, cu o finanţare pe o perioadă de cinci ani care poate ajunge până la 70 000 EUR

9. Protejarea zonelor fragile

Pentru a evita deşertificarea şi pentru a proteja bogăţia teritoriilor noastre, Comisia oferă statelor membre posibilitatea de a sprijini mai susţinut fermierii situaţi în zone dezavantajate din punct de vedere natural, prin intermediul unei indemnizaţii suplimentare.

10. Simplitate şi eficacitate

Comisia propune simplificarea normelor privind condiţionalitatea şi sistemele de control. În plus, va fi simplificat şi sprijinul acordat micilor fermieri, pentru care se va institui o plată forfetară de 500-1000 EUR pentru un fermier pe an. Va fi încurajat transferul de terenuri de la micii fermieri care îşi încetează activitatea agricolă către alte exploataţii care doresc să îşi restructureze fermele.

“Parteneriat cu fermierii”

Potrivit lui Dacian Cioloş, Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi fermieri: “Trebuie să răspundem provocărilor legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi creşterea. Următoarele decenii vor fi esenţiale pentru a pune bazele unei agriculturi viguroase, care să poată face faţă schimbărilor climatice şi concurenţei internaţionale, răspunzând în acelaşi timp aşteptărilor cetăţenilor. Europa are nevoie de fermierii săi, iar fermierii au nevoie de sprijinul Europei. Politica agricolă comună înseamnă alimentaţia noastră, înseamnă viitorul a peste o jumătate din teritoriile noastre”. (CLAUDIU BERBECE – romanialibera.ro)

Vezi si

Numărul autorizaţiilor de construcţie a scăzut cu 14,9% în 2022

În anul 2022, s-au eliberat 43.660 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu …