Ce amenințări vede BNR la adresa economiei la început de 2023

O serie de amenințări rămân valabile în tabloul macroeconomic al României, Banca Națională vorbind despre dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern în 2022 care au fost „deosebit de îngrijorătoare“, de falimente de firme, riscuri pentru cursul valutar sau nivelul ridicat al dobânzilor.

Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 10 ianuarie, alte amenințări sunt temperarea creditării, riscuri majore asociate conduitei politicii fiscale precum și încetinirea economiei.

Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor asociate generează incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat membrii boardului BNR, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în T3/2022 – la 4%, de la 5,1% în T2/2023 –, în loc să se reamplifice, așa cum s-a anticipat, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică.

Prin majorarea dobânzii-cheie în ianuarie 2023 cu încă 0,25 puncte procentuale, la 7%, boardul BNR spune că vrea să stimuleze economisirea și să ancoreze anticipațiile inflaționiste. BNR susține importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și interna­țional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

 BNR estimează că rata anuală a inflației va reveni la nivelul de o cifră încă din T3/2023

BNR estimează că rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză, dar va coborî semnificativ, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, cu aproape trei trimestre mai devreme față de previziunile precedente. Motivul acestei evoluții este prelungirea schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023, se arată în minuta ședinței de politică monetară publicată de Banca Națională. În Raportul asupra inflației din noiembrie 2022, BNR anticipa o descreștere graduală a ratei anuale a inflației până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2% în decembrie 2023, însă de 4,2% la finele orizontului prognozei . Estimarea se baza pe sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023. Alți factori care determină reducerea inflației țin de efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni. (Mediafax)