BNR: România are nevoie de reforme serioase în economie

 România are nevoie de reforme serioase în economie pentru a favoriza creșterea, de întărirea producției de tradables, de schimbări în regimul fiscal. „Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB, România este lanterna roșie în UE” – arată o analiză BNR.

România are nevoie de reforme serioase în economie pentru a favoriza creșterea, o economică robustă, întărirea premizelor pentru producția de tradables, fiind vorba, între altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente, prioritizare de investiții orientate către tradables și control riguros al realizării lor, se arată într-o analiză realizată de economiști BNR și coordonată de Daniel Dăianu, citată de ZF.

În plus, raportul susține nevoia reformelor în salarizare și crearea unui sistem de pensii echitabile, alocarea de resurse suplimentare pentru educație și sănătate, ceea ce presupune însă venituri bugetare mai mari.

”România poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finanțare neproblematică în câțiva ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice și structurale adecvate. Un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4 % din PIB dacă este finanțat în totalitate de investiții directe, în timp ce cel de 4% este finanțat exclusiv prin îndatorare. Natura investitiiilor contează de asemenea; una este să investești în tradables, în high-tech, și altceva în mall-uri și zone rezidențiale. Altfel spus, diavolul este în detalii”, se arată în raportul Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului.

Economiștii Băncii Naționale atrag din nou atenți asupra deficitului bugetar structural mare, care s-a accentuat prin diminuarea veniturilor fiscal.

”Regimul fiscal regresiv (cetățenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporțional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politică fiscală, puzderia de exceptări și „portițe”, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuții) România este lanterna roșie în UE”.

O analiză din 2022 a Consiliului Fiscal arată că revederea regimului fiscal ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de peste 3% din PIB în câțiva ani.

”Dar mulți se complac în ipocrizie; își dau seama de această situație (privind veniturile fiscale), dar precum în Caragiale, au o atitudine de genul «să se schimbe, dar să nu se modifice decât pe ici pe colo… prin părți neesențiale». Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară”.

În același timp, venituri fiscale mai mari ar permite și o politică care să aibă în vedere că înclinația spre consum a cetățenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetățenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor.

”Trebuie combătute cu forță instituțională și cu determinare politică evaziunea fiscală și «optimizarea fiscal» (tax avoidance). Nu trebuie cedat la presiuni interne și externe. Să sperăm că și instituțiile europene vor fi mai decise în aceast scop, în general”, se mai arată în analiza BNR.

O altă problem structural semnalată este subdezvoltarea industriei agroalimentare, în condițiile în care pământul agricol reprezintă 57% din suprafață țării, iar deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB.

Potrivit economiștilor, România are o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede și în faptul că importă produse a căror realizare include inputuri esențiale din România.

În plus, lipsește turismul de calitate care ar stimula „exportul intern”, iar cetățenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate.

În același timp, politicile industriale care să vizeze producția de tradables, creșterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimetar) sunt ”firave”. Economia noastră are și un caracter dual, caracteristic țărilor mai puțin dezvoltate: sectoare importante sunt dominate de firme mari străine și există multe companii cu capital autohton slabe.

În ceea ce privește procesul de convergență nominală al României la euro, acesta a înregistrat noi deviații în ultimul trimestru al anului trecut, în pofida stabilității cursului de schimb și reducerii ușoare a îndatorării guvernamentale. România a continuat să se îndepărteze de exigențele aderării la zona euro în planul ratei dobânzii pe termen lung și ratei inflației, însă marginal. Totodată, procesul de consolidare bugetară a încetinit, însă fără a fi afectată respectarea țintei asumate pentru anul 2022. (Mediafax)