Wednesday , December 7 2022

BNR: Creșterea economiei va decelera puternic în 2023 și se revigora doar ușor în 2024

Activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluției peste așteptări din semestrul I, iar creșterea ei va decelera puternic în 2023 și se revigora doar ușor în 2024, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 8 noiembrie 2022.

BNR, Banca Nationala a Romaniei, Obiectiv


“Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluției peste așteptări din semestrul I, iar creșterea ei va decelera puternic în 2023 și se revigora doar ușor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, contrabalansate doar parțial ca impact de absorbția de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluția gap-ului PIB, în condițiile în care, după ce și-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este așteptat să se restrângă relativ rapid și să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”, se spune în minuta BNR, prezentată de Agerpres.

Potrivit sursei citate, s-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condițiile decelerării semnificative a creșterii acestuia în semestrul II al anului curent și mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflației ridicate și al evoluțiilor de pe piața muncii, precum și sub influența creșterii ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
O temperare considerabilă de ritm este de așteptat în semestrul II 2022 și în cazul formării brute de capital fix, urmată însă de o reaccelerare în 2023, au concluzionat membrii Consiliului, evocând incertitudinile crescute și efectele generate pe plan intern și global de escaladarea războiului din Ucraina, precum și trendul de înăsprire a condițiilor financiare la nivel mondial, dar și probabila intensificare a absorbției fondurilor europene în 2023, inclusiv prin programul Next Generation EU, de natură să susțină investiții publice și în energie și transport, cu efecte de antrenare în sectorul privat.
Conform BNR, din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB atât pe ansamblul anului 2022, cât și în anul viitor, dar în scădere semnificativă, în condițiile unei decelerări relativ mai accentuate a creșterii volumului importurilor, față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii, corelată în principal cu evoluția absorbției interne. Deficitul de cont curent este însă așteptat să se majoreze ca pondere în PIB și în anul curent, mai pronunțat decât în proiecția precedentă, îndeosebi sub influența deteriorării raportului de schimb, iar în 2023, în urma unei scăderi ușoare, să rămână semnificativ peste standardele europene, evoluții considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflației, costurilor finanțării externe și, în final, a sustenabilității creșterii economice.
În același timp, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile considerabile la adresa perspectivei activității economice și a evoluției pe termen mediu a inflației generate de escaladarea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
Membrii Consiliului au subliniat în mai multe rânduri importanța atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, precum și la potențialul impact bugetar al măsurilor aplicate în actuala conjunctură în vederea sprijinirii populației și firmelor, dar și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de creștere a costului finanțării. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate caracteristicile următoarei rectificări bugetare din anul curent, precum și coordonatele proiectului de buget pentru 2023. Totodată, s-a arătat că, în condițiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse. (Agerpres)

Vezi si

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru 2023

Ministerul Finanțelor a publicat aseară proiectul de buget pentru 2023, configurat pe un cadru economic …