Friday , March 29 2024

BNR a redus dobânda-cheie la 4,25%. Care vor fi efectele pentru buzunarul tău

BNR

BNR a redus în şedinţa Consiliului de Administraţie de azi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 4,25%, confirmând astfel aşteptările analiştilor financiari.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, luni, 30 septembrie, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 4,5% la 4,25%, în linie cu aşteptările analiştilor, şi a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), la 15% pentru pasivele în lei şi 20% pentru cele în euro, tramite Mediafax.

Analiştii se aşteaptă ca dobânda-cheie să fie în continuare redusă până la 4% în luna decembrie 2013, date fiind declaraţile repetate ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, conform cărora dobânda de referinţă la lei ar trebui să ajungă la acelaşi nivel cu dobânda la euro.

La începutul lunii iulie, BNR a redus dobânda-cheie pentru prima oară în ultimele 15 luni, cu 0,25%, până la minimul istoric de 5%, surprinzând piaţa, care se aştepta mai degrabă la o menţi­nere. La începutul lunii august, BNR a surprins iar piaţa, dar mai accentuat, tăind dobânda-cheie cu un pas curajos de 0,5%, până la un nou minim istoric de 4,5%.

Teoretic, BNR a scăzut dobânda ca să ajute economia – printre efectele scontate ar fi ieftinirea creditelor acordate de bănci firmelor şi populaţiei. În realitatea din piaţă, băncile și-au crescut marja de profit: ca să reducă dobânda creditelor cu 1%, au tăiat randamentele depozitelor în lei până la nivelul celor în valută, spun specialiştii.

După o lună de la tăierea dobânzii-cheie de către BNR, doar patru bănci au redus dobânda la creditele în lei, potrivit unei analize recente din presa economică.

În ciuda faptului că la ora actuală creditarea se face exclusiv în lei, dobânzile la împrumuturile în monedă națională au niveluri exagerat de ridicate. În noul context creat de BNR, băncile apar ca fiind total dezinteresate și de fenomenul economisirii, nu doar de cel al creditării.

După anterioara scădere a dobânzii-cheie, guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că speră ca băncile să vadă pozitivă decizia BNR şi “să se apropie mai mult de clienţi”.

‘Transmisia (reducerea dobânzii de politică monetară reflectată în evoluţia dobânzilor la credite – n.r.), cred eu, este că se va face mai repede depinde de cât de repede înţeleg şi ele (băncile – n.r.) şi vor acţiona umanitar pentru ca această speranţă să devină realitate. Vor vedea pozitivă această decizie. Le-am transmis pe diverse căi de vreo 2-3 luni încoace. În prezent, costul unui credit în lei se apropie de unul în valută”, a explicat oficialul BNR.

Într-un comunicat al Băncii Centrale: “În şedinţa din 30 septembrie 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,25 la sută pe an de la 4,5 la sută începând cu data de 1 octombrie 2013, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”.

Totodată, BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară, prin calibrarea corespunzătoare a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune.

Banca centrală s-a angajat în scrisoarea de intenţie transmisă Fondului Monetar Internaţional să nu reducă dobânda atât timp cât inflaţia nu reintră în intervalul ţintit şi nu există condiţii de piaţă adverse, ceea ce înseamnă că următoarea tăiere ar putea avea loc abia în noiembrie, la ultima şedinţă de politică monetară din acest an, când va aproba şi raportul asupra inflaţiei pentru trimestrul al treilea.

“Vom monitoriza îndeaproape evoluţiile inflaţiei în urma acestor paşi de relaxare şi vom avea în vedere scăderea treptată a ratei de politică doar în eventualitatea în care inflaţia scade în interiorul intervalului ţintit de noi, conform proiecţiei, anticipaţiile inflaţioniste rămân ferm ancorate şi condiţiile de piaţă permit acest lucru”, se arată în forma finală a scrisorii de intenţie, citată de Mediafax.

La precedenta şedinţă de politică monetară, din 5 august, CA al BNR a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 5% pe an la 4,5% pe an.

De asemenea, Banca Naţională se angajează faţă de FMI să reducă până în septembrie inflaţia până în interiorul intervalului de ţintire pe termen mediu, de 2,5 plus minus 1 puncte procentuale, şi să o menţină în intervalul ţintit.
În scrisoarea de intenţie, banca centrală explică scăderea cu 75 de puncte de bază a ratei de politică monetară din iulie şi august, de la 5,25% la 4,5%, prin faptul că anticipa continuarea tendinţei de scădere a inflaţiei principale.

“Ca urmare a recentei reduceri a coridorului de rată a dobânzii în jurul ratei de politică, ratele dobânzii pentru facilităţile de credit şi de depozit ale BNR se situează la 7,5 şi, respectiv, 1,5 procente. Ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi contracararea fluxurilor internaţionale de capital volatile continuă să impună o poziţie prudentă de politică monetară susţinută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Actuala poziţie de politică monetară pare a fi în linii mari adecvată”, se mai spune în document.

Potrivit scrisorii de intenţie convenite cu FMI, BNR anticipează o menţinere a rezervelor minime obligatorii în lunile următoare.

Potrivit analiştilor financiari, rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute la nivelul de 15% până la finalul anului 2013, iar până la sfârşitul anului următor ar putea coborî la 12%. Pentru pasivele în valută, rezervele minime obligatorii s-ar putea păstra la 20% atât în acest an, cât şi anul viitor, dar sunt şi analişti care consideră că acestea ar putea fi diminuate la 15% până la finalul lui 2014.

Vezi si

Firmele care nu pot introduce facturi în sistemul RO e-Factura sunt scutite de amenzi până la 31 mai

Guvernul prelungește cu două luni, până la 31 mai, perioada în care firmele nu primesc …