Tuesday , October 4 2022

Acord final pentru Cipru: 10 miliarde de euro în schimbul sacrificării băncilor. A doua banca a tarii se inchide

Un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului a fost obţinut în noaptea de duminică spre luni. Negocierile au fost atât de dure încât preşedintele Nicos Anastasiades a ameninţat că îşi dă demisia dacă se merge prea departe cu concesiile.  Ministrul cipriot de finanţe, Michalis Sarris, a afirmat: “Nu se poate spune că am câştigat bătălia, dar într-adevăr am evitat o ieşire dezastruoasă din zona euro”.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat un acord încheiat între Cipru şi Troica creditorilor internaţionali, punând capăt unei săptămâni de incertitudini şi pericolului ca Cipru să devină primul stat forţat să părăsească uniunea monetară.

Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat “satisfăcut” de rezultatul negocierilor, părăsind Consiliul European luni dimineaţa. Eurogroup a avizat acordul într-o reuniune care a început cu mai multe ore întârziere, din cauza discuţiilor pe muchie de cuţit între oficialii UE, ai FMI şi cei ai Ciprului.

Noul program încheie negocierile intense din ultimele zile, după ce Parlamentul cipriot a respins marţi taxarea tuturor depozitelor bancare, o condiţie din acordul iniţial pentru un pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro.

Acordul prevede închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), la care statul deţine 84% din acţiuni, şi pierderi mari pentru deponenţi la cea mai mare instituţie de credit, potrivit Financial Times, citat de Mediafax.

Depozitele bancare vor fi protejate în limita a 100.000 de euro, conform noii înţelegeri, scrie Financial Times. Sumele aflate în conturi peste acest nivel la Cyprus Popular Bank vor înregistra însă pierderi semnificative.

Pierderile pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit din ţară, nu au fost încă decise, dar ar putea ajunge până la 40%.

Acordul ar trebui să fie suficient pentru eliberarea unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, care să oprească un colaps al finanţelor Ciprului.

Chiar dacă nu vor mai fi taxate depozitele de sub 100.000 de euro, noul acord s-ar putea dovedi mai dur pentru deponenţii ruşi din ambele bănci, scrie Financial Times. La Bank of Cyprus aceştia au depozite mari.

Depozite de 4,2 miliarde de euro, din conturi depăşind 100.000 de euro, de la Cyprus Popular Bank, vor fi plasate într-o bancă cu active “toxice” şi ar putea fi pierdute în totalitate.

Deponenţii mici de la Cyprus Popular Bank vor fi transferaţi la Bank of Cyprus, care va fi restructurată şi adusă la dimensiuni mai mici. Depozitele mai mari de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor fi îngheţate şi ar putea înregistra pierderi mari după restructurare şi recapitalizare.

Bank of Cyprus va prelua, de asemenea, responsabilitatea pentru o datorie de 9 miliarde de euro a Cyprus Popular Bank către mecanismul de lichiditate de urgenţă al zonei euro.

Acordul a fost negociat de preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, cu şeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi directorul FMI, Christine Lagarde.

Şeful de stat cipriot a avut întâlniri repetate şi tumultoase cu aceştia pe parcursul nopţii, iar surse apropiate situaţiei au afirmat că oficialii europeni de rang înalt s-au temut că nu se va ajunge la o înţelegere, preşedintele Ciprului ameninţând chiar cu ieşirea ţării din zona euro.

Discuţiile repetate au vizat situaţia Bank of Cyprus. Cipru a vrut ca banca să supravieţuiască restructurării sectorului bancar al insulei, poziţie susţinută de Comisia Europeană, dar căreia i s-a opus FMI.

Chiar dacă FMI pare să fi cedat în cele din urmă, soluţia finală pare foarte apropiată de cea propusă de Fond în urmă cu o săptămâna împreună cu Germania. FMI şi guvernul de la Berlin au susţinut atât închiderea Cyprus Popular Bank (Laiki) cât şi a Bank of Cyprus, cu pierderi de 20-40% pentru depozitele de peste 100.000 de euro.

Mulţi ciprioţi consideră că un acord va avea efecte foarte grave asupra ţării, indiferent de detaliile finale, întrucât sectorul financiar, motorul economiei, va fi distrus, afectând capacitatea ţării de a plăti împrumuturile externe.

Cipru va trebui să impună măsuri de control al capitalului în următoarele zile şi chiar luni, izolând astfel populaţia şi companiile de restul zonei euro.

De asemenea, acordul va reduce considerabil dimensiunile sectorului bancar din Cipru, punând capăt statutului de paradis fiscal şi centru de servicii financiare al insulei.

Economia ţării s-ar putea contracta cu 10%, afirmă economişti, citaţi de Wall Street Journal.

Băncile cipriote au fost închise toată săptămâna trecută.

Prognozele anterioare crizei bancare indicau o contracţie economică de 3,5% pentru economia de 17,5 miliarde de euro a insulei.

“Pierderile pe depozite vor avea un efect catastrofal asupra Ciprului, conducând la un declin al PIB de 10% în acest an şi de 8% anul următor. Credem că per total economia ţării va pierde 23% din acest motiv, similar cu declinul din Grecia,cu riscuri mai mari de agravare decât de îmbunătăţire”, a declarat Gabriel Sterne, analist la firma de consultanţă pentru fonduri de hedging Exotix.

Sectorul financiar din Cipru se confruntă cu probleme din cauza pierderilor înregistrate în programul de ştergere de datorii pentru Grecia anul trecut, precum şi ca urmare a declinului de pe piaţa imobiliară. Efectele au fost agravate de dimensiunea sistemului financiar raportat la economia totală a ţării.

Străinii bogaţi, mulţi dintre ei ruşi, au folosit băncile cipriote pentru a depozita bani, profitând de legile permisive. Din cauza dependenţei mari de depozite, de patru ori mai mari decât economia ţării, zona euro şi FMI au insistat ca deţinătorii de conturi să contribuie la costurile salvării ţării şi băncilor locale.

“A fost încă o noapte dificilă. Nu există soluţii optime disponibile, ci doar alegeri dificile”, le-a declarat reporterilor Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare şi euro.

După anunţarea încheierii acordului cu Cipru, euro s-a apreciat luni dimineaţă, ajungând la 1,3033 dolari. Şi bursele asiatice au deschis în creştere, investitorii salutând acordul semnat la Bruxeleles.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că parlamentarii nu trebuie să aprobe noul acord deoarece ai eu aprobat deja legislaţia care stabileşte procedurile pentru desfiinţarea băncii.

O sursă anonimă a declarat pentru Reuters că preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a ameninţat cu demisia duminică, în cursul negocierilor, în cazul în care se va merge prea departe cu concesiile.

Ministrul cipriot de finanţe, Michalis Sarris, a afirmat: “Nu se poate spune că am câştigat bătălia, dar într-adevăr am evitat o ieşire dezastruoasă din zona euro”.

“Credem că acest acord reprezintă o soluţie durabilă, pe termen lung şi pe deplin finanţată”, a apreciat şeful FMI, Christine Lagarde.

Ideea unei taxe asupra tuturor depozitelor, prevăzută într-un prim plan, la sfârşitul săptămânii trecute, a suscitat un val de proteste. Ea a fost abandonată, potrivit celei de a doua surse. “Nu există nicio taxă”, a insistat aceasta.

După anunţul impozitării conturilor bancare din băncile cipriote, de sâmbăta trecută, în schimbul unui împrumut financiar salvator, în valoare de 10 miliarde de euro, populaţia din insulă a intrat în panică.

Ciprioţii, cu sutele, au luat cu asalt bancomatele pentru a-şi retrage economiile şi au protestat în stradă faţă de condiţia taxării depozitelor bancare mari impusă de UE şi FMI pentru asigurarea unui fond de garanţie, de peste 5 miliarde de euro, contra obţinerii împrumutului financiar internaţional.

Sute de oameni au ieşit în stradă, de teamă că una dintre principalele bănci cipriote ar putea fi vândută. Angajaţii Băncii Populare a Ciprului s-au bătut cu Poliţia în faţa Parlamentului. Unii protestatari au încercat să intre în Parlament.

Vezi si

UE: Încărcătorul unic pentru dispozitivele electronice devine obligatoriu din 2024

Parlamentul European a aprobat marți o directivă prin care se instituie obligația unui port de …