Friday , April 19 2024

Astăzi se împlinesc 30 de ani de la înscăunarea ÎPS Pimen ca arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților

Ales la data de 24 ianuarie 1991 în fruntea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – reînființată în 1990 – Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a fost întronizat la 3 martie 1991 ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. După cei 29 de ani de activitate în fruntea Eparhiei Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen a rămas în amintirea credincioșilor prin numeroasele sale fapte filantropice, prin inițiativele sale și prin atitudinea sa fermă. Astăzi, în Paraclisul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava,  se va săvârși o slujbă de pomenire pentru sufletele victimelor infectării cu virusul SARS-CoV-2, iar cu acest prilej va fi pomenit și vrednicul Părinte Arhiepiscop Pimen

Pe data de 3 martie 2021 se împlinesc 30 de ani de la înscăunarea ÎPS Pimen ca arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, chiriarhul locului fiind până la acea dată – cu începere din 10 ianuarie 1982 – episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, având titlul „Suceveanul”.

Ales la data de 24 ianuarie 1991 în fruntea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – reînființată în 1990 – Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a fost întronizat la 3 martie 1991 ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

În cei 29 de ani de activitate în fruntea Eparhiei Sucevei și Rădăuților a desfășurat o bogată activitate îndeosebi filantropică – înființarea de cămine de bătrâni și de așezăminte de nevoiași – ori culturale – încurajarea tipăririi a numeroase cărți, reviste și broșuri adresate credincioșilor de rând – și de revigorare a credinței prin consolidarea „bisericii de zid” – redeschiderea unor lăcașuri monahale închise încă din perioada austriacă sau cea comunistă, dar și construirea altor lăcașuri monahale și biserici de mir.

Una din inițiativele pentru care a ajuns celebru a fost invitația, în 1992, adresată Regelui Mihai de a petrece Paștele la Mănăstirea Putna (unde ÎPS Pimen fusese stareț între 1957 și 1961). Acest gest al său au determinat autoritățile române post-decembriste să accepte vizita regelui – spre deosebire de refuzul din 1990, dictat de președintele cripto-comunist Ion Iliescu – iar Suveranul care a abdicat la presiunea comuniștilor și a luat calea exilului s-a bucurat în 1992 de o primire entuziastă.

ÎPS Pimen, regele Mihai și regina Ana, de Paști (25 aprilie 1992), la Putna

Alte două inițiative care i-au adus notorietate, dar și multă adversitate erau legate de: retrocedarea pădurilor bisericești (demersul derulat de-a lungul a mai bine de un deceniu și jumătate, cu precădere din 2000, a fost precedat în primii ani de arhipăstorire de câteva luări de poziție cu privire la chestiunea retrocedării întregilor averi ale Bisericii) și de reînființare, cu scaun la Suceava, a Mitropoliei Bucovinei (demersul accentuat mai cu seamă în 2005 și 2006). Coincidență sau nu, după aceasta, au apărut și s-au dezvoltat mai mult în spațiul public o serie de probleme din trecut, puse în relație cu organele de securitate din perioada comunistă.

Asemenea aspecte nu l-au împiedicat să își continue activitatea, atât în ceea ce privește demersul său insistent referitor la retrocedarea pădurilor, dar și în privința activităților legate de lăcașurile de cult și de așezămintele pentru nevoiași.

A continuat să fie o voce critică iar în considerarea venerabilei sale vârste și a activității sale dedicate Sucevei și Bucovinei, oficialitățile locale și județene i-au adresat cuvinte de laudă și i-au urat „La mulți ani!” organizându-i, în august 2019, la Muzeul Național al Bucovinei, un eveniment cu câteva zile înainte ca Înaltul să împlinească 90 de ani de viață. Desigur, a fost un eveniment la care ÎPS Pimen a participat și a luat cuvântul iar, spre surprinderea selectei audiențe a arătat, printre altele, că se pregătea de ceva vreme pentru trecerea la cele veșnice, inclusiv prin pregătirea sicriului și chiar probarea acestuia.

ÎPS Pimen la împlinirea vârstei de 90 de ani, alături de oficialitățile suevene

Unul din cele mai interesante sfaturi transmise public de fostul chiriarh a fost dat actualului prefect Alexandru Moldovan, la instalarea acestuia în funcție ÎPS Pimen spunându-i, părintește, că „nu e greu să trăiești, ci e greu să cumpănești”.

În 2020, odată cu izbuncnirea pandemiei de coronavirus care, într-o primă etapă, a afectat foarte mult județul Suceava, fostul chiriarh a încercat să se implice și să implice Biserica în ajutorarea celor care au fost afectați de COVID-19. Totuși, s-a îmbolnăvit de COVID-19 și, în pofida faptului că medicii de la Institutul Matei Balș au depus toate eforturile, la o lună de la internare – vreme în care evoluția stării sale de sănătate a oscilat – s-a stins din viață în noapte de 19 spre 20 mai, în urma unui (al doilea) infarct miocardic. A fost înmormântat pe data de 22 mai la Mănăstirea Sihăstria Putnei.

De altfel, în data de 3 Martie, în Paraclisul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, se vor săvârși,  începând cu ora 7:00, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și o slujbă de pomenire pentru sufletele victimelor infectării cu virusul SARS-CoV-2, acest prilej va fi pomenit și vrednicul Părinte Arhiepiscop Pimen. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Adăpost de animale incendiat intenționat la Marginea (FOTO, VIDEO)

Pompierii militari ai Detașamentului Rădăuți, împreună cu lucrătorii Serviciilor voluntare pentru situații de urgență Marginea …