Șcheia acceptă să intre în Zona Urbană Funcțională a Sucevei

Comuna Șcheia a aderat la Zona Urbană Funcțională după ce ani de zile a refuzat să adere la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Suceava”. Noile reglementări de care se ține cont la nivel european vin cu acest concept de zonă urbană funcțională – existent de mai mulți ani în urmă, dar pe care se pune accent la noi în țară relativ recent – și, de altfel, Banca Mondială are în vedere susținerea unor eforturi comune ale localităților constituite sau asociate în cadrul acestui tip de zonă.

Anunțul cu privire la aderarea comunei Șcheia la această zonă urbană funcțională a fost făcut de primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, în conferința de presă de miercuri dimineață care s-a ținut în format online. Mulțumindu-i public omologului său de la Șcheia, Vasile Andriciuc, primarul municipiului Suceava a declarat că Șcheia face parte din zona urbană funcțională alătur de localități precum orașul Salcea, comunele Moara, Bosanci, Ipotești, Adâncata, Mitocu Dragomirnei și Pătrăuți. „Așa cum se poate observa și comuna Șcheia a venit (în cadrul zonei urbane funcționale – n.r.) și îi mulțumesc domnului primar Andriciuc. Vom face o colaborare în interesul acestor două localități în această zonă urbană funcțională”, a spus Ion Lungu.

Multă vreme, chiar și în campania electorală pentru alegerile locale din acest an, Comuna Șcheia a refuzat explicit să adere la celălalt proiect al zonei metropolitane, primarul Vasile Andriciuc spunând că, din perspectiva sa, Șcheia ar fi devenit un cartier al Sucevei.

Zona Urbană Funcțională (ZUF) Suceava ca expresie a conceptului de dezvoltare policentrică (deși nici acesta nu este neapărat un concept nou la nivel european) a fost mai pe placul celor de la Șcheia. De altfel, dezvoltarea tehnologiei comunicațiilor și a infrastructurii de transport a dus în multe părți din Europa, nu doar din țara noastră, la popularea zonelor adiacente centrelor urbane și căilor de comunicație de proximitate ale acestora. Astfel au apărut zone urbane bazate pe migrația bi-direcțională, zone care sunt formate dintr-un centru urban și localitățile înconjurătoare. Această relație strânsă între centrele urbane și teritoriile adiacente, bazată pe oferta de locuri de muncă, oportunități legate de educație și oferta serviciilor (publice sau private) a dus la conturarea a ceea ce a fost numit zonă urbană funcțională (ZUF).

Chiar dacă definirea ZUF este extrem de flexibilă, variind de la stat la stat, atât din punct de vedere al conceptului, cât și în felul în care acesta a fost integrat în legislațiile naționale, în opinia celor care conduc Comuna Șcheia s-ar fi încadrat mai bine localitatea. În cazul României, se numește zonă urbană funcțională acel areal format din unul sau mai multe centre urbane cu caracter polarizator din punct de vedere socio-economic și localitățile înconjurătoare, între care există cel puțin o relație bazată pe migrație și navetism (datorată proximității) și care împărtășesc una sau mai multe specializări funcționale și/sau caracteristici cultural-istorice. Desigur că mai sunt și alte caracteristici de luat în considerare cum ar fi populația iar aici unele opinii ar înclina să fie 250 de mii de locuitori, deși este discutabil. Arealul din jurul centrului sau centrelor polarizatoare ale zonelor urbane funcționale s-ar putea numi zonă de influență aferentă localităților învecinate, cu condiția ca față de această zonă să se fi dezvoltat o relație organică directă.

Conform unui raport al Băncii Mondiale din 2017, municipiul Suceava era încadrat la categoria a III-a „Poli regionali secundari” alături de Bacău, Botoșani, Piatra-Neamț, Brăila, Buzău, Galați, Pitești, Ploiești, Drobeta-Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Arad, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, toate fiind municipii cu importanță regională, reședințe de județ, având sedii de instituții județene și interjudețene, centre culturale importante, având peste100.000 de locuitori și influență interjudețeană și transfrontalieră. De asemenea, Suceava – alături de Bacău, Piatra Neamț și Târgoviște – erau considerate zone cu potențial de urbanizarea rapidă. (D.P.)