Copiii diagnosticați cu rujeolă sunt internați la spitalele din Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei

Secțiile de Boli Infecțioase de la Spitalul Județean și Spitalul Municipal Rădăuți sunt doar pentru cazurile de Covid 19. In cursul lunii trecute, 20 de copii nevaccinați au fost diagnosticați cu rujeolă  

În plină pandemie de Coronavirus, se înmulțesc și cazurile de rujeolă, copiii diagnosticați cu această boală fiind direcționați către spitalele din Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, deoarece secțiile de Boli Infecțioase de la Spitalul Județean și de la Spitalul Municipal Rădăuți sunt doar pentru cazurile de Covid 19. În cursul lunii trecute, 20 de copii au fost diagnosticați cu rujeolă și după cum reiese din datele statistice ale Direcției de Sănătate Publică, aproape 35% dintre copiii care au împlinit un an în cursul anului trecut au rămas neimunizați împotriva rujeolei. În Suceava, rata de vaccinare împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului a ajuns în cursul anului trecut la un procent de 66,20%, cu aproape 25 procente mai mică decât nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, la copiii cu vârsta de 12 luni, și la un procent de 84,35% la cei cu vârsta de 24 de luni.

Vaccinul ROR, care protejează împotriva rubeolei, rujeolei și oreionului, se admi­nistrează copiilor la vârsta de un an, respectiv la 18 și 24 de luni. Cel mai mare procent al imunizării s-a înregistrat în ceea ce privește vaccinul BCG, cu care au fost imunizați 95,34% dintre copii. Un procent ridicat s-a înregistrat și în cazul vaccinului Hepatic B, cu care au fost imunizați 83,88% dintre copiii suceveni. Rata de imunizare în ceea ce privește vaccinul poliomielitic a fost în cursul anului trecut de 66,13%. Printre motivele nevaccinării, cea mai mare pondere o are neprezentarea părinților cu micuții la programarea făcută în acest sens de medicul de familie, aceasta înre­gistrându-se în 11,40% dintre cazurile de nevaccinare. 6,11% dintre părinți s-au prezentat în schimb la programare, dar au semnat pe propria răspundere că refuză vaccinarea copiilor lor. Se pare că doar în 0,16% dintre cazuri vaccinarea nu s-a făcut din cauza lipsei, în acea perioadă, a vacci­nului.

O primă consecință a refuzului vaccinării este îmbolnăvirea copilului nevaccinat, dar și expunerea la riscuri a celor din comunitate. În cursul anului trecut, la nivelul județului au fost mai multe focare epidemice care au pus în pericol sănătatea unor colectivități numeroase. (Cristina RUŞTI)